Război intern la Kremlin: siloviki versus tehnocrați, în lupta pentru influență asupra lui Vladimir Putin

Un conflict tot mai vizibil se conturează în interiorul elitei ruse, unde structurile de forță și tehnocrații se confruntă pentru influență și putere, pe fondul războiului prelungit din Ucraina. Miza este una majoră: nu doar direcția Rusiei în perioada post-conflict, ci și succesiunea la vârful puterii, în jurul președintelui Vladimir Putin, scrie EFE.

Cele două tabere – pe de o parte, reprezentanții serviciilor de securitate și ai aparatului coercitiv, pe de altă parte, tehnocrații responsabili de gestionarea economiei – duc o luptă surdă, dar intensă, pentru „sufletul Rusiei”, într-un moment în care echilibrul intern devine tot mai fragil.

Deși încearcă să mențină aparența de neutralitate, Putin pare să încline balanța în favoarea foștilor săi colegi din Serviciul Federal de Securitate (FSB). În același timp, liderul de la Kremlin transmite semnale contradictorii: susține măsuri restrictive, precum limitarea accesului la internet din motive de securitate, dar le cere serviciilor să țină cont și de interesele populației.

Tot el a avertizat parlamentarii să nu transforme legislația într-un instrument exclusiv de interdicții și sancțiuni, subliniind că provocările actuale – fie ele războiul sau sancțiunile – sunt „temporare”, în timp ce Rusia ar fi „eternă”.

Avantaj pentru structurile de forță

Așa-numiții siloviki – reprezentanți ai FSB, Gărzii Naționale și Ministerului de Interne – par să aibă un avantaj clar. Putin însuși provine din acest sistem, iar războiul din Ucraina le-a consolidat pozițiile, pe fondul scandalurilor de corupție și al eșecurilor atribuite unor oficiali militari de rang înalt.

Consolidarea unui stat cu trăsături tot mai autoritare a început încă din 2012, odată cu revenirea lui Putin la Kremlin, dar s-a accentuat în ultimii ani sub pretextul combaterii unei așa-zise „coloane a cincea” – orice voce critică la adresa războiului.

Potrivit politologului Ekaterina Șulman, aflată în exil, serviciile de securitate nu mai răspund decât în fața președintelui, spre deosebire de perioada sovietică, când erau subordonate Partidului Comunist. În plus, acestea controlează astăzi și frontierele, dar și o parte din sistemul penitenciar.

FSB este asociat cu reprimarea opoziției și a presei independente, inclusiv cu cazul lui Aleksei Navalnîi, despre care susținătorii săi afirmă că ar fi fost otrăvit în detenție în 2024. Prin intermediul unor legi privind „agenții străini” sau „extremismul”, autoritățile au închis organizații civice, instituții educaționale și chiar muzee.

Tehnocrații trag semnalul de alarmă

De cealaltă parte, tehnocrații – afectați de sancțiunile occidentale și monitorizați atent de FSB – au evitat confruntarea directă până când economia a început să dea semne de slăbiciune, la finalul anului trecut.

Decizia de a restricționa internetul și de a bloca rețelele sociale a fost punctul de cotitură. Măsura a generat pierderi economice semnificative și a provocat reacții critice din partea unor oficiali de rang înalt.

Printre cei care au contestat public aceste restricții se numără guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, dar și liderul patronatelor, Aleksandr Șohin. Li s-au alăturat și voci din administrația prezidențială.

Tehnocrații avertizează că revenirea la un control total asupra informației nu este sustenabilă economic, descurajează investițiile și generează nemulțumire socială. În replică, FSB justifică măsurile prin riscurile de securitate, acuzând Ucraina că ar folosi internetul pentru recrutarea de sabotori și invocând frecvent teorii conspiraționiste.

Presiune politică în creștere

Aceste tensiuni pun presiune și pe scena politică. Popularitatea partidului de guvernământ, Rusia Unită, ar fi scăzut sub 30%, potrivit sondajelor, ceea ce ridică semne de întrebare privind viitoarele alegeri parlamentare din septembrie.

În paralel, divergențele se extind și în alte domenii. În timp ce structurile de forță pledează pentru restricționarea imigrației, Ministerul Economiei avertizează asupra deficitului de forță de muncă.

„Fără imigrație va fi dificil să asigurăm creșterea economică. Este nevoie de o migrație controlată și benefică”, a declarat ministrul Economiei, Maksim Reșetnikov.

În acest context tensionat, Kremlinul pare prins între două viziuni opuse: una orientată spre control și securitate totală, cealaltă spre pragmatism economic. Iar decizia finală rămâne, ca întotdeauna, în mâinile lui Vladimir Putin.