Războiul hibrid din cabane: cum spionează Rusia bazele NATO din case de vacanță
Sute de imobile și case de vacanță achiziționate de cetățeni ruși în proximitatea bazelor militare și a infrastructurii critice din țările nordice și baltice au declanșat o alertă de securitate la nivelul NATO. Oficialii occidentali se tem că aceste proprietăți aparent inofensive din Suedia, Norvegia și Lituania sunt, în realitate, avanposturi pentru spionaj, lansări de drone și operațiuni de sabotaj, motiv pentru care unele guverne au început deja procedurile de confiscare.
O amplă investigație publicată de The Telegraph scoate la iveală modul în care Moscova își extinde capacitățile de război hibrid împotriva Occidentului, folosindu-se de o rețea vastă de proprietăți imobiliare în regiunea baltică și în Scandinavia. Pentru a preveni eventuale acțiuni de spionaj sau sabotaj în contextul unei posibile escaladări a tensiunilor cu Kremlinul, guvernele occidentale consideră că este vitală eliminarea acestor vulnerabilități din jurul obiectivelor strategice.
Rusia, acuzată că folosește case de vacanță din țările NATO pentru spionaj Foto: Arhiva
Potrivit fostului ministru suedez de Externe, Tobias Billström, cumpărarea unor imobile poziționate strategic, mascată sub forma unor investiții banale, reprezintă o metodă la care Rusia apelează deja de multă vreme. În fața acestor riscuri de securitate, mai multe state au impus deja restricții drastice sau au demarat acțiuni legale pentru a prelua controlul asupra clădirilor suspecte.
Breșă de securitate lângă submarinele suedeze
Un exemplu elocvent al acestei practici se regăsește în Suedia, chiar pe insula care găzduiește baza navală Muskö, o facilitate militară dotată cu trei docuri destinate submarinelor și distrugătoarelor. Aici, o vilă impunătoare cu șapte dormitoare a trezit suspiciuni majore că ar putea servi drept punct de supraveghere.
Proprietatea a fost achiziționată în anul 2017 pentru suma de 18,6 milioane de coroane suedeze (circa 1,67 milioane de euro) de către Tatiana Sazonova. Aceasta este soția lui Stanislav Aleșcenko, un om de afaceri rus catalogat de jurnaliștii britanici drept oligarh și apropiat al președintelui Vladimir Putin.
Ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, a confirmat că statul intenționează să confiște imobilul, întrucât acesta periclitează siguranța bazei navale. Oficialul a explicat pentru publicația britanică gravitatea situației: „Este singurul loc din zonă care nu se află la dispoziția forțelor armate suedeze, ceea ce creează o breșă critică în apărarea bazei navale”.
Baze aeriene NATO din Norvegia și Lituania, înconjurate de proprietăți rusești
Situații similare au fost documentate și în alte state membre ale Alianței. În Norvegia, postul de televiziune TV2 a dezvăluit că mai multe cabane din stațiunea Målselv Fjellandsby aparțin unor cetățeni ruși încă din anul 2010. Problema majoră este că această stațiune se află în imediata vecinătate a bazei aeriene Bardufoss, de unde decolează inclusiv avioane de luptă F-35.
La rândul său, Lituania a decis să modifice legislația pentru a le interzice cetățenilor ruși să mai cumpere imobile în preajma obiectivelor de importanță strategică. Măsura a venit după ce s-a constatat că diverse case de vacanță deținute de ruși sunt amplasate lângă bazele aeriene din Panevėžys și Šiauliai, cea din urmă fiind un pilon central pentru misiunile NATO de poliție aeriană care apără flancul estic al Alianței.
Indiferent care au fost intențiile inițiale la momentul cumpărării acestor case, statul este obligat să evalueze pericolele pe care ele le reprezintă, a subliniat Mindaugas Lingė, membru al partidului lituanian Uniunea Patriei. Acesta a atras atenția că orice clădire situată lângă o unitate militară poate fi transformată, la nevoie, într-un depozit de echipamente, un post de observație sau o rampă de lansare pentru drone.
Biserici și „călugărițe Z” implicate în operațiuni de influență
Dincolo de achizițiile imobiliare private, ancheta jurnalistică expune și modul în care diverse organizații religioase sunt suspectate că ar funcționa ca paravan pentru acțiuni de influență și spionaj în favoarea Moscovei. În orașul suedez Västerås, de pildă, autoritățile au început demersurile pentru a prelua o biserică ortodoxă rusă, suspectată că ar fi fost utilizată pentru a spiona un aeroport aflat în apropiere. Mai mult, reprezentanți ai Rusiei ar fi încercat să obțină și alte spații lângă infrastructura critică din Suedia, folosindu-se de instituții bisericești.
Un caz aparte de implicare a bisericii în acțiunile Kremlinului este cel al Mănăstirii Sfânta Elisabeta din Belarus. Călugărițele de aici, care și-au declarat deschis sprijinul pentru invazia din Ucraina, au primit porecla de „călugărițele Z”, o trimitere directă la simbolul militar rusesc. Ele au fost surprinse în fotografii realizate în teritoriile ucrainene ocupate, echipate cu veste antiglonț, în timp ce desfășurau activități de susținere pentru soldații ruși.
Explorează subiectele:
