Rectificare bugetară sub presiunea unui deficit de peste 130 de miliarde de lei
Luca Niculescu, prim-ministru Foto: Mălina Norocea/Inquam Photos
Proiectul de rectificare bugetară are la bază execuția din primele nouă luni ale anului 2026, interval care s-a încheiat cu un deficit de 3,81% din PIB, în scădere față de nivelul de 5,31% din PIB înregistrat în perioada similară din 2025. Cu toate acestea, noile calcule arată o revizuire în scădere a veniturilor bugetului general consolidat cu 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile sunt diminuate cu doar 1,2 miliarde de lei.
În consecință, deficitul bugetar nominal se majorează cu 3,5 miliarde de lei, atingând pragul de 130,3 miliarde de lei. Executivul își păstrează însă ținta de deficit cash la 6,2% din PIB, mizând pe actualizarea valorii estimate a produsului intern brut nominal la 2.086,3 miliarde de lei. Pentru a face rost de banii necesari urgențelor — precum salarii, pensii, medicamente, servicii medicale și datorii locale — Ministerul Finanțelor a evaluat execuția fiecărei instituții și a tăiat fondurile alocate proiectelor care nu mai au șanse să fie finalizate în 2026.
„E o rectificare importantă, care își propune să acopere nevoile esențiale primare din acest moment, care sunt în special în zona de Sănătate: Ministerul Sănătății, Casa de Sănătate, Ministerul Agriculturii, dar să păstreze de asemenea un echilibru foarte important în perspectiva finalizării anului 2026 și a încadrării României în ținta de deficit pentru anul 2026.” - Alexandru Nazare
Sănătatea și sistemul de pensii primesc cele mai mari sume
Domeniul sanitar beneficiază de cea mai consistentă infuzie de capital. Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate primește în plus 3,22 miliarde de lei, sume care vor acoperi medicamentele compensate, materialele sanitare și decontarea serviciilor medicale, inclusiv cele spitalicești. În paralel, Casa Națională de Asigurări de Sănătate primește undă verde pentru a folosi circa 3,9 miliarde de lei, bani aprobați încă de la începutul anului, dar care fuseseră blocați până în prezent. La rândul său, Ministerul Sănătății primește 774 de milioane de lei, fonduri vitale pentru salariile angajaților de la ambulanță, operarea unităților de primiri urgențe, serviciile SMURD și derularea programelor de sănătate din spitale.
Asigurarea plății pensiilor până la finalul anului reprezintă o altă prioritate majoră. Astfel, bugetul asigurărilor sociale de stat crește cu 3,47 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Muncii înregistrează o majorare, per sold, de aproximativ 3,3 miliarde de lei. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne primește o suplimentare de circa 631 de milioane de lei, sumă care include și fonduri necesare achitării pensiilor din acest sector.
Bani pentru datoriile primăriilor și proiecte de investiții
Administrațiile locale vor avea la dispoziție peste 2,8 miliarde de lei pentru a-și menține serviciile publice esențiale și a-și stinge datoriile. Mai exact, două miliarde de lei din acest total merg direct către plata restanțelor acumulate de primării și de instituțiile subordonate acestora, printre care se numără și spitale. Diferența de bani va finanța cheltuielile unor școli, protecția copilului, îngrijirea vârstnicilor și alte servicii de asistență socială.
Pe partea de dezvoltare și fonduri nerambursabile, Ministerul Agriculturii primește 1,47 miliarde de lei pentru susținerea proiectelor finanțate din bani europeni. Totodată, bugetul total alocat investițiilor urcă la 170,1 miliarde de lei, în urma unei suplimentări de 900 de milioane de lei.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că în actualul proiect au fost incluse strict cererile urgente și bine fundamentate. Oficialul a transmis joi seară că „alocările merg către nevoile urgente ale finalului de an și către investițiile care trebuie duse la capăt, iar fiecare alocare este susținută de o evaluare realistă a veniturilor și a obligațiilor de plată. Ținta de deficit cash de 6,2% din PIB rămâne neschimbată”.
Solicitările de finanțare ale ministerelor și instituțiilor publice care nu au prins această etapă ar putea fi rediscutate în funcție de resursele disponibile. În acest sens, Guvernul pregătește deja o a doua rectificare bugetară, care este estimată să aibă loc la jumătatea lunii noiembrie.
Explorează subiectele:
