Experții critică decizia Guvernului Bolojan de a crește vârsta de pensionare în Ministerul Apărării și la Interne și susțin că măsua a fost luată din pix, fără un studiu amănunțit anterior. Chestorul Lucian Guran avertizează că rata infracționalității va crește, iar generalul (r) Virgil Bălăceanu spune că măsurile guvernului sunt sortite eșecului. Altfel spus, imagini ridicole în care polițiști de 60 de ani vor fi nevoiți să fugă după sau să se lupte cu infractori de 20 de ani și cu militari bătrâni și corpolenți în instrucție vor deveni tot mai obișnuite, dacă guvernul va adopta măsura anunțată deja de ministrul Apărării, Radu Miruță.

Polițiștii sunt tot mai puțini și au tot mai multă muncă. FOTO: MAI

Guvernul Bolojan lucrează la un proiect de lege pentru a crește vârsta de pensionare în Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și în structurile SRI și SPP, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță.

„Bugetul real și responsabil nu poate fi conceput în acest an fără aceste reduceri de cheltuieli”, a spus Miruță, la Antena 3. El a mai precizat că joi, 15 ianuarie, în ședința de Guvern, va fi adoptat pachetul pe administrație.

Decizia guvernului este criticată de experți, care consideră că departe de a rezolva problema scăderii cheltuielilor, nu face decât să generez alte neajunsuri.

Criticile unui vechi general NATO

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a analizat din perspectiva militarului măsura anunțată de ministrul Apărării.

„Trebuie să ții seama de cele două condiționări. Serviciul militar implică oricum foarte multe privațiuni, impune un program de lucru în medii care sunt destul de dificile. Uneori acționezi și într-un mediu ostil, dacă mergi într-o misiune în afara țării. Și atunci toate lucrurile acestea trebuie corelate. Dar dacă se merge pe mărirea vârstei de pensionare, eu nu o văd ca pe o decizie firească din moment ce s-a stabilit deja că din 2030, și mai sunt doar patru ani până atunci, toți militarii profesioniști se vor pensiona oricum la 60 de ani”, spune generalul Bălăceanu.

În același timp, el este de acord cu faptul că pensionarea la vârsta de 48 de ani poate să nu fie cea mai bună soluție, dar nuanțează.

„Un general, un colonel să plece din armată la 48 de ani nu este firesc. Un soldat gradat profesionist, da, pentru că la el condițiile pentru postul respectiv sunt diferite și mult mai solicitante”, explică generalul.

Generalul este însă împotriva ideii de majorare a vârstei de pensionare și explică și motivele. El amintește că în ultimii ani legile au fost modificate, iar de fiecare dată acest lucru a fost în defavoarea militarilor. Și din această cauză mulți dintre ei au părăsit armata, în timp ce tinerii nu se înghesuie să urmeze o carieră militară din cauza privațiunilor și a condițiilor.

„Eu nu merg pe ideea ca să se mărească vârsta de pensionare. Problema este cu cât timp mai devreme permite militarilor să se plece cu condițiile integrale de pensionare. Deci am două elemente. Unu: motivația ca să rămână în armată o perioadă mai lungă. Și doi: o regândire a momentului în care poate să plece mai devreme potrivit vechimii în muncă. Odată cu marile incertitudini în cu privire la pensiile militare de stat s-a plecat masiv. În momentul în care s-a aplicat Ordonanța de Urgență 57 care a restricționat drepturi și a și eliminat drepturi care erau prevăzute în Legea 223 privind pensiile militare de stat a fost un val foarte mare de plecări din armată. E o mare incertitudine din punctul acesta de vedere. Dacă n-ai o perspectivă că în condițiile viitoare de pensionare nu te vei bucura de același dreptul ca în momentul în care poți să treci în rezervă prin pensionare alegi varianta cea mai sigură. Deciziile politice care nu au fost deloc înțelepte la momentul respectiv au dus la plecarea masivă din armată”, mai spune generalul.

Atâta timp cât legile se vor schimba de la an la an, iar condițiile se vor înrăutăți, tinerii vor evita să aleagă o carieră militară, conștienți că vor fi permanent la cheremul unor decizii politice.

Un fost șef la Interne trage un semnal de alarmă

În același timp, măsura ce va fi adoptată de guvern nu va rezolva problema, ci doar va complica și mai mult lucrurile, atâta timp cât în continuare cadrele militare pot ieși la pensie, conform condițiilor grupei de muncă, după 25 de ani de activitate.

„Luăm un exemplu: presupunem că mărim vârsta de pensionare la 65 de ani. Și dacă cineva are dreptul cu vechimea de muncă completă pe care a acumulat-o să iasă mai devreme cu 13 ani, nu o să iasă la 48 de ani, iese oricum la 52 de ani. Așa că trebuie văzut și câți ani pot să rămână militarii în activitate”, punctează generalul Virgil Bălăceanu.

Și chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei și în Ministerul de Interne, crede că este vorba despre o măsură pripită, care nu va rezolva problemele. El vorbește despre faptul că Ministerul de Interne se confruntă cu o criză serioasă de personal, iar 25% dintre posturi nu sunt ocupate. Acest lucru înseamnă, spune el, că se fac deja economii de 25% cu personalul și nu s-ar justifica o reducere cu încă 10%, dar nici creșterea vârstei de pensionare.

„Pentru mine, lucrurile sunt clare. Aici există doar o singură problemă, se urmărește de fapt diminuarea cuantumului pensiilor militare. Și, bineînțeles, creșterea vârstei de pensionare. Deci nu are nicio legătură cu reforma în Ministerul de Interne sau cu reforma în Ministerul Apărării, așa cum zic ei. Acum, dacă avem în vedere numărul mare de posturi vacante, cu siguranță Ministerul de Interne a făcut deja o reducere serioasă în ceea ce privește fondul de salarii. Așa. Ministerul de Interne are peste 25% și aici mă refer strict la Poliție. Deci 25% posturi vacante. Dacă mergem acum pe structurile operative, numărul este cu mult mai mare decât 25%. Deci, economii la fondul de salarii, s-au făcut”, spune chestorul.

Poliția are deja un deficit de forță de muncă serios

Chestorul Lucian Goran susține că în condițiile în care Poliția Română are un deficit de peste 25% personal este de așteptat ca în următoarea perioadă să asistăm la o creștere a fenomenului infracționalității. Polițiștii, mai spune el, nu au cum să facă față în condițiile date și sunt suprasolicitați.

„Polițiștii fac ore suplimentare neplătite și au dosare peste dosare pe care trebuie să le rezolve. Un angajat proaspăt se trezește de la început cu peste 100 de dosare pe care trebuie să le rezolve. Dar când s-o facă? Numai la noi în România se deschide dosar penal pentru o oglindă ruptă sau pentru un salam furat din supermarket. Nicăieri nu e așa. Și atunci polițiștii trebuie să se ocupe de astfel de dosare și nu au cum să facă față și să rezolve cazurile serioase. E un deficit foarte mare, 25% înseamnă mult”, adaugă chestorul.

Vor fi tot mai multe infracțiuni grave

Nu în ultimul rând, el atrage atenția asupra faptului că decizia guvernului este nefastă și va face ca și mai mulți polițiști să demisioneze și să crească astfel deficitul de personal. În atare condiții, dacă guvernul va adopta această măsură ar trebui să-și asume răspunerea totală, consideră chestorul Lucian Goran.

„Cum am spus, în realitate scopul lor este doar unul singur: creșterea vârstei de pensionare și diminuarea cuantumului pensiilor. Dacă vor să o facă, să o facă. Au această putere, pot oricând să facă lucrul ăsta, dar trebuie să își asume răspunderea pentru ordinea și siguranța publică. Pentru că acest deficit există, oamenii muncesc mult peste norma de lucru. E ca o bombă cu ceas ce stă să explodeze. De fapt, mai multe bombe. Pentru că o să vedeți, o să apară tot mai multe cazuri grave precum cel din Caracal sau cazul Onești. Și poate cazuri și mai grave. Și așa va fi și de acum încolo. Pentru că la ora actuală pur și simplu nu mai ai de unde să mai scoți polițiști în stradă, sunt prea puțini. Ca polițist nu poți să te duci la fața locului și să pleci de la fața locului pentru că mi s-au terminat cele 8 ore de muncă. Trebuie să stai și câteodată stai 24 de ore, poate și 36 de ore dacă ai un grup de infractori. Asta e problema. O reformă trebuie făcută și în Poliție, dar reforma presupune o analiză de impact. Însă oamenii ăștia nu au făcut nicio analiză. N-au decât să ia această decizie, dar să garanteze ei că nu va fi afectată siguranța cetățeanului și să răspundă ei în fața legii”, punctează chestorul.

Prin creșterea vârstei de pensionare, spune el, se va ajunge la situația caraghioasă în care polițiști în vârstă de 60-65 de ani vor fi scoși în stradă și puși să urmărească și să lupte cu tineri infractori în fața cărora nu vor avea nicio șansă.

„Reorganizarea sunt de acord, chiar trebuie făcută, dar trebuie gândită înainte de toate. Trebuie analizat impactul. Pentru că dacă se face așa pe repede înainte, atunci se alege praful de tot. Și așa, nu știu câți profesioniști mai există la ora actuală în toate celelalte instituții. Pentru că s-au săturat și ei. Nu toate posturile pot fi ocupate și oamenii pot să lucreze până la vârsta de 55-60 de ani. Să luăm Ordinea publică. Ce faci cu polițistul ăla pe stradă la 50-60 de ani? Sau să luăm la Judiciar. Ce faci cu polițistul care trebuie să alerge după infractori la 55-60 de ani, îl pui să se ia la întrecere cu unul de 20? Iar posturile în care polițistul stă la birou sunt strict limitate”, susține chestorul Lucian Guran.

Din perspectiva analistului economic Adrian Negrescu, decizia guvernului de a tăia 10% din cheltuieli nu este suficientă.

„Orice soluție de reducere a cheltuielilor din aparatul public este absolut necesară în contextul în care poate că în 2026 vom reuși să ne încadrăm în ținta de deficit de 6,2-6,4%, însă pentru anii următori va fi o adevărată provocare să reușim să coborâm deficitul public sub acest nivel. Și atunci o să mai avem doar două variante, să ne împrumutăm sau să tăiem în sfârșit cheltuielile. Ceea ce nu facem, mă refer la tăieri”, spune Negrescu.

Mai departe, economistul nuanțează și explică de ce tăierea de 10% din bugetele ministerului prin artificiul ales de guvern nu reprezintă o soluție, ci doar o mimare a reformei.

„Mergem încă pe stilul ăsta heirupist de a face reforme”

„Noi mergem încă pe stilul ăsta heirupist de a face reforme, în condițiile în care, din păcate, asistăm la o lipsă de voință politică, la o impotență politică a acestei coaliții în a face cu adevărate reforme la administrație, în modul în care sunt cheltuiți banii publici. Noi asistăm la ciupeli din punct de vedere administrativ, la tăieri de cheltuieli ridicole, multe dintre ele, de la banii de benzină, cum spunea și consilierul guvernatorului BNR, la tăieri din pix, fără o justificare economică a unor sume, cu 10%, această zeciuială devenită un fel de politică de stat care nu reflectă neapărat impactul economic pozitiv pe care ar trebui să-l aibă. Nu există niciun studiu de impact care să spună că, dacă tăiem cu 10% cheltuielile din administrație, am rezolvat problema factorii uriașe pe care o plătim pentru salariile bugetarilor, și care este dublă față de acum 5 ani de zile”, susține expertul.

Cei 10% care se doresc a fi economisiți astfel nu vor rezolva problemele uriașe economice, ci vor constitui o acțiune de PR prin care guvernul va atrage capital de simpatie din partea unei părți a populației.

Economie mică, PR mult

„10% reprezintă undeva la nivel de câteva miliarde de lei, bani insuficienți din punctul meu de vedere, în condițiile în care anul viitor va trebui să tăiem și mai multe din deficitul public. Și sincer nu văd de unde vom reuși să facem acest lucru, mai ales că economia nu va evolua atât de spectaculos pe cât ne dorim, adică nu va produce taxe și impozite mai multe la bugetul de stat în așa fel încât să există acest marjă de acțiune”, mai spune Adrian Negrescu.

În opinia sa, Guvernul Bolojan dă dovadă de o lipsă de voință publică, iar lipsa reformei și faptul că singurul instrument îl reprezintă tăierile și creșterile de impozite și taxe nu au cum să reprizinte o soluție.

„În primul rând avem o lipsă totală de voință politică, o impotență administrativă, care este explicabilă în primul rând din indecizia politicienilor, iar pe de altă parte din lipsa de know-how la nivelul eșalonului 2 din ministere, cei care de fapt decid modul în care se desfășoară anumite măsuri administrative în țara asta”, încheie Adrian Negrescu.