Un proiect de lege desființează sălile de jocuri din zona școlilor, spitalelor, bisericilor, parcurilor și a unor instituții de cultură sau așezăminte sociale și crește amenzile care vor fi aplicate celor care le permit minorilor să joace.

Cu o largă susținere parlamentară, un proiect de lege care vrea să modifice cadrul legal în domeniul jocurilor de noroc vine cu o serie de restricții la care vor fi supuse companiile ce operează în domeniu. Între altele, este vorba de amplasamentul sălilor de jocuri, regulile după care funcționează acestea, dar și de un mai bun control al persoanelor aflate pe lista de autoexcludere.

„Fenomenul adicției de jocuri de noroc nu este încă suficient cunoscut în România, statisticile nefiind atât de actuale pe cât ne-am dori. Experiența altor state europene cu privire la protejarea consumatorilor, în special a celor minori și vulnerabili, ne arată că localizarea sălilor de jocuri în afara limitelor de circulație intensă scade numărul de jucători. Prin această inițiativă se dorește o localizare clară a spațiilor în care se pot desfășura aceste activități, constituind, totodată, și o măsură de prevenire a dependenței de jocurile de noroc“, se arată în expunerea de motive a proiectului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

În primul rând, pentru a intra în posesia licenței de exploatare, un operator de jocuri de noroc va trebui să facă dovada deținerii mijloacelor tehnice de identificare la intrare a persoanelor autoexcluse și indezirabile, care vor avea interzis în locații. Apoi, operatorii vor avea obligația să stocheze datele de identificare ale jucătorilor, dar și sumele „cotizate“ sau câștigate de aceștia.

Unele săli de jocuri vor dispărea

În plus, sălile de jocuri nu vor putea fi situate pe o rază de 300 de metri față de unități de învățământ, inclusiv campusurile acestora, locuri de joacă (închise sau în aer liber), față de parcuri, așezăminte de cultură, artă, sănătate, cu caracter social, de culte religioase și altele asemenea sau în perimetrul delimitat destinat acestora. Mai mult, nu se mai pot acorda autorizații de exploatare a jocurilor de noroc în localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori. În fine, sălile de jocuri vor putea fi situate la cel mult 50 de metri de limita teritorială a localității, dar aici fac excepție jocurile tradiționale de loto, noroc, noroc plus și super noroc, expres și lozuri.

La capitolul sancțiuni, proiectul de lege prevede majorarea drastică a amenzilor ce pot fi aplicate operatorilor care permit accesul minorilor și persoanelor indezirabile sau autoexcluse, amenda putând ajunge până la 200.000 de lei.

Modificări ale funcționării structurilor cerebrale

Mihai Copăceanu, care este psiholog clinician și specialist în adicții, nu crede că măsurile prevăzute în proiectele de lege actuale vor avea o eficiență considerabilă cu privire la reducerea numărului dependenților de jocuri de noroc. „Dependența de jocuri de noroc nu este o glumă, are aceleași criterii clinice de diagnostic ca și orice dependență de substanțe, deci vorbim de psihopatologie, nu doar de joc și de divertisment, de adrenalină sau de dorința de a câștiga. Este o tulburare la nivel psihologic. Când vorbim de dependență, vorbim de modificări ale funcționării structurilor cerebrale, de deformări ale unor tipuri de raționament și de comportament lipsit de liber arbitru. Dependența, în funcție de severitate, afectează jucătorul ani la rând“, spune Mihai Copăceanu.

Psihologul mai arată că la această dependență există și altceva în plus comparativ cu dependența de droguri, de exemplu.

„În primul rând, apare iluzia că nu suntem dependenți, că doar mă joc să-mi încerc norocul, că nu am mai jucat de mult timp sau că mă joc rar. Ceea ce este extrem de tentant, de lipsit de realitate și de înșelător. Afectarea financiară este mult mai ridicată în cazul acesta, jucătorii pot pierde salarii lunare sau câștiguri uriașe de mii și sute de mii de euro în câteva minute. Afectarea la nivel social și familial este mult mai de impact. Un dependent de substanțe poate rămâne discret, un dependent de jocuri de noroc are deja o serie de prieteni care îl ignoră pentru că s-a îndatorat prea mult și la prea mulți. Este desconsiderat. Minciuna este deosebit de des întâlnită cu privire la pierderile financiare, la împrumuturi și la frecvența jocului. În final, statistic vorbind, avem asocieri ridicate între dependența de alcool și tutun și cea de jocuri de noroc. Adică persoanele pot suferi de cel puțin două tipuri de dependențe“, precizează expertul.

Mihai Copăceanu spune că și legile prost făcute au pus umărul la creșterea valului de dependenți. „Deosebit de gravă mi se pare generalizarea publicității atât în mediul fizic, cât și în mediul online. Realmente toate străzile dintr-un oraș mare sau mic sunt pline cu astfel de reclame. Majoritatea competițiilor sportive prezintă reclame la jocuri de noroc, ceea ce în unele state este interzis. În mediul rural, în centrul satului, în micile gări de provincie apare câte un aparat unde cetățenii își pierd tot câștigul. Este un fenomen social dificil de gestionat, dar în același timp interesul și măsurile autorităților sunt practic invizibile. În Marea Britanie, de exemplu, încă din 2017, autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc a descris jocurile de noroc ca fiind o problemă de sănătate publică și a subliniat necesitatea de a crește protecția împotriva efectelor negative. Există clinici care tratează dependența de jocuri de noroc și mai nou există legislații care obligă marile companii de jocuri de noroc să finanțeze regulat educația și cercetarea“, a precizat psihologul.

„Păcănelele“ participă la reabilitarea monumentelor istorice

Industria jocurilor de noroc ar putea finanța reabilitarea unor monumente istorice dacă un proiect de lege va fi aprobat de parlamentari. Este vorba de instituirea Programul Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil şi modificarea art. 51(3 indice 1) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Finanţarea Programului va fi realizată din fonduri pe care statul le încasează în prezent de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc în proporție de 3% din sumele colectate la bugetul de stat. Iniţiativa legislativă mai propune organizarea unui concurs naţional prin care anual un număr de 100 de monumente (cu asigurarea a cel puţin două monumente pentru fiecare judeţ și a opt monumente în Capitală) să beneficieze de suma necesară pentru o intervenţie de urgenţă.