Regulile pentru alegerile anticipate: mai puține semnături și calendar comprimat
Proiectul de act normativ lansat luni, 28 septembrie, de Autoritatea Electorală Permanentă are scopul de a elimina blocajele procedurale din legislația în vigoare în eventualitatea dizolvării Parlamentului. Documentul complet este accesibil pe site-ul Autorității Electorale Permanente , la secțiunea dedicată transparenței decizionale și legislației electorale, cei interesați putând transmite sugestii și obiecții până pe data de 8 octombrie.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) Foto: Inquam Photos
De ce este nevoie de o lege specială
Dilema majoră derivă din coliziunea a două texte legale. Pe de o parte, articolul 63 alineatul 2 din Constituția României impune ca noile alegeri parlamentare să aibă loc în cel mult trei luni de la dizolvarea Legislativului. Pe de altă parte, actuala Lege nr. 208/2015 a fost redactată strict pentru alegeri la termen, impunând ca data votului să fie stabilită cu minimum 90 de zile înainte.
Întrucât formalitățile guvernamentale de după dizolvare consumă inevitabil câteva zile, respectarea mecanică a ambelor cerințe devine imposibilă. Pentru a remedia situația, propunerea AEP stipulează ca Executivul, la sesizarea comună a AEP și a Ministerului Afacerilor Interne, să emită pachetul de hotărâri (privind data alegerilor, calendarul, măsurile administrative și bugetul) în cel mult cinci zile de la dizolvarea Camerelor.
Totodată, perioada minimă de notificare publică a datei alegerilor ar urma să scadă de la 90 la 75 de zile. În total, instituția estimează că o scurtare cu 15-20 de zile a intervalelor procedurale este indispensabilă pentru încadrarea în intervalul constituțional.
Facilități pentru candidați: mai puține semnături cerute
O modificare de impact direct asupra partidelor și candidaților independenți este reducerea la jumătate a listelor de susținători. Măsura vine să compenseze intervalul de timp extrem de scurt pe care competitorii îl vor avea la dispoziție pentru strângerea semnăturilor, evitându-se astfel blocarea accesului în cursa electorală.
Chiar dacă o serie de termene intermediare se înjumătățesc, campania electorală își va păstra durata standard de 30 de zile. De asemenea, arhitectura de bază a sistemului de vot, circumscripțiile și structura birourilor electorale nu vor suferi modificări.
AEP a specificat că etapele esențiale rămân intangibile: înregistrarea candidaturilor și a semnelor electorale, tragerea la sorți a ordinii de pe buletine, repartizarea timpilor de antenă, numirea președinților de secții, tipărirea listelor permanente și aducerea la cunoștința publicului a sediilor secțiilor de votare. În mod similar, nu vor fi modificate termenele scurte (de 24 de ore sau 48 de ore) și nici operațiunile de după închiderea urnelor, cum ar fi căile de atac, numărarea voturilor și validarea rezultatelor finale.
Organizarea votului în diaspora
O atenție deosebită este acordată secțiilor din afara țării și votului prin corespondență, mecanisme dependente de timpii poștali și de procesarea datelor. Conform noilor reglementări propuse, înscrierea românilor din străinătate pe platformele de vot (la secție sau prin corespondență) se va deschide din a treia zi de la semnarea decretului de dizolvare a Parlamentului.
Pentru a asigura tipărirea, expedierea buletinelor și recepționarea plicurilor în țară înainte de momentul numărării, perioada de înscriere pentru votul prin corespondență se va suspenda cu 45 de zile înainte de data alegerilor.
Proiect tehnic cu aplicabilitate generală, inspirat de deciziile CCR
AEP atrage atenția că aceste reglementări trebuie votate din timp de către Parlament sub formă de lege ordinară, respingând ideea recurgerii la o ordonanță de urgență. Instituția invocă în acest sens Decizia nr. 150 din 12 martie 2020 a Curții Constituționale, subliniind că noile norme trebuie să fie deja în vigoare înainte de declanșarea oricărui scenariu politic de dizolvare a forului legislativ.
Reprezentanții instituției subliniază că abordarea lor este strict administrativă și nu implică o poziționare privind oportunitatea politică a declanșării alegerilor anticipate:
„Abordarea AEP este una exclusiv tehnică și instituțională”, arată reprezentanții autorității, adăugând că scopul lor este exclusiv acela de a pune la dispoziție instrumentele legale necesare dacă se ajunge la un astfel de scrutin.
AEP a avertizat că dezinformările din spațiul public legate de acest demers riscă să aducă prejudicii încrederii cetățenilor în mecanismele democratice:
„Prezentarea în spațiul public a unor afirmații care nu reflectă conținutul real al proiectului elaborat de AEP poate genera confuzie în rândul cetățenilor și poate afecta încrederea în instituțiile statului și în procesul democratic”, a menționat instituția.
În final, instituția a reiterat că își desfășoară activitatea pe baza principiilor legalității, transparenței și neutralității politice, fiind deschisă dialogului cu societatea civilă, partidele și specialiștii în drept:
„Autoritatea Electorală Permanentă își desfășoară activitatea cu respectarea principiilor independenței, imparțialității, legalității, transparenței, eficienței, profesionalismului, responsabilității, sustenabilității, predictibilității și legitimității și își reafirmă angajamentul de a organiza, în condiții de legalitate, imparțialitate și transparență, orice scrutin stabilit în acord cu prevederile Constituției României și ale legislației electorale”, a conchis AEP.
Explorează subiectele:
