Riposta Kremlinului: Reacția Moscovei la confiscarea petrolierelor din „flota fantomă”

Valul de dezinformare privind „flota din umbră” a Rusiei sugerează că Kremlinul devine din ce în ce mai nervos în privința capacității sale de a ocoli sancțiunile europene privind exportul de petrol rusesc.

Așa cum Kremlinul folosește petroliere care arborează pavilioane false pentru a transporta petrol rusesc în străinătate, tot astfel utilizează afirmații false promovate de mașinăria sa de manipulare și interferență informațională externă (FIMI) pentru a distrage atenția de la această practică, arată într-o analiză EUvsDisinfo, portalul Comisiei Europene care combate dezinformarea pro-Kremlin. FIMI este folosită ca parte integrantă a arsenalului strategic al conducerii ruse în confruntarea sa hibridă cu Occidentul.

Nervozitata Rusiei crește

Nervozitatea tot mai mare de la Moscova are legătură cu următoarea rundă de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei pentru invazia sa ilegală și continuă a Ucrainei. În pregătirea acestor măsuri, așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei a fost supusă unei monitorizări mai atente.

„Flota din umbră” este alcătuită din sute de petroliere învechite care arborează pavilioane false pentru a evita sancțiunile UE. Petrolierele, a căror proprietate a fost deliberat ascunsă, transportă ilegal petrol rusesc și alte mărfuri către cumpărători precum China și India; unele transportă, de asemenea, încărcături militare sau cereale și bunuri culturale furate din Ucraina.

În decembrie, statele membre ale UE au impus măsuri restrictive împotriva a 41 de nave, ridicând numărul petrolierelor sancționate la aproape 600. Sunt în curs dezbateri privind consolidarea regimului de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” în următoarea, a 20-a rundă de sancțiuni, așteptată să fie adoptată mai târziu în această lună.

Europa, acuzată de pieraterie

O creștere recentă a confiscărilor de petroliere suspectate că încalcă sancțiunile în Marea Nordului și în Mediterană a sporit, de asemenea, disconfortul de la Moscova.

La sfârșitul lunii ianuarie, marina franceză a interceptat petrolierul „Grinch” în vestul Mediteranei, care ar fi plecat din portul rusesc Murmansk sub pavilionul Uniunii Comorelor (o țară insulară din Oceanul Indian-nr). Astfel de interceptări, din ce în ce mai frecvente, au declanșat o serie de narațiuni false în ecosistemul FIMI pro-Kremlin, prezentând eforturile europene de a inspecta, reține sau confisca petroliere în Mările Baltică și Nordului drept o blocadă navală de facto – cu alte cuvinte, o confruntare armată deschisă sub pretextul aplicării legii.

Un site a proclamat, după confiscarea „Grinch”, că măsurile europene împotriva încălcării sancțiunilor de către Rusia au ajuns acum în faza de „piraterie”.

Această narațiune este complet neadevărată: măsurile UE împotriva „flotei din umbră” au caracter defensiv și sunt pe deplin conforme cu dreptul internațional al mării.

Amenințări la adresa UE

În același timp în care deplângea presupusa ilegalitate a acțiunilor UE împotriva „flotei din umbră”, mesajele de descurajare au devenit din ce în ce mai explicite în spațiul informațional pro-Kremlin.

Unele articole au speculat despre răspunsuri asimetrice ale Rusiei, precum represalii împotriva transportului maritim occidental sau a infrastructurii submarine, în special a cablurilor de internet din largul Insulelor Britanice. Această retorică a fost folosită pentru a sugera că presiunea continuă din partea Europei ar putea declanșa perturbări și haos la scară largă în comerțul global.

Un alt articol a susținut că „tensiunile” sunt acum iminente în Marea Baltică și că un acord de pace între Ucraina și Rusia „în niciun caz” nu s-ar traduce într-o pace între Rusia și UE. Însă UE nu este în război cu Rusia și nici nu încearcă să provoace tensiuni în Baltica – majoritatea statelor riverane fiind, desigur, membre ale UE.

Unele mesaje au mers și mai departe, proclamând că NATO ar exersa, în mod efectiv, o blocadă navală completă a Mării Baltice, inclusiv a exclavei ruse Kaliningrad, transformând regiunea într-o potențială zonă de război. Aceasta este o afirmație lipsită de orice bază în realitate: nici UE, nici NATO nu pregătesc o blocadă a Balticii și nici nu planifică un atac asupra Rusiei. Nu există nicio dovadă a vreunei încercări de a bloca Kaliningradul.

De la deversări de petrol la amenințări hibride pe mare

La 26 ianuarie, 14 state riverane Mării Baltice și Mării Nordului au publicat o scrisoare prin care anunțau o abordare mai fermă în c onfiscarea navelor suspectate că fac parte din „flota din umbră” a Rusiei.

Îngrijorarea acestor țări nu viza doar capacitatea Moscovei de a evita sancțiunile UE și de a-și alimenta războiul de agresiune împotriva Ucrainei prin veniturile din petrol, ci și riscurile de mediu generate de petrolierele învechite care operează cu asigurări sub standard.

Mai mult, „flota din umbră” a Rusiei este suspectată că servește și drept platformă pentru lansarea atacurilor cu drone; pentru desfășurarea de activități de supraveghere împotriva statelor baltice membre UE; pentru trafic de arme și alte bunuri ilegale; precum și pentru tăierea cablurilor submarine vitale.

„Răspunsul dur” al Rusiei

Kremlinul a întâmpinat scrisoarea cu un nou val de mesaje isterice. Un articol a citat un analist care a afirmat că aceasta reprezintă un „ultimatum” cu consecințe militare, legitimând efectiv o blocadă navală completă a rutelor-cheie de export prin Baltica – o mișcare „încărcată de riscul unui conflict major”, în condițiile în care Rusia pregătește un „răspuns dur”. „În timp ce UE are fantezii despre confiscarea petrolierelelor, Rusia va răspunde simetric, ne asigură surse din interior”, se concluzionează în articol.

Mesajele belicoase ale Moscovei sugerează că măsurile europene împotriva „flotei din umbră” au efect. În timp ce armata sa este complet angajată în războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei, Kremlinul recurge la instrumentul hibrid despre care consideră că îi oferă un avantaj strategic: dezinformarea. Prin afirmații false, negări și exagerări reacționează conducerea rusă la eforturile UE de a reduce pericolul reprezentat de „flota din umbră”.