România este pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) la capitolul mame minore, potrivit unui raport realizat de Salvații Copiii. În plus, mai mult de opt din 10 mame și gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, iar patru din 10 gravide și mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.

Totodată, două din 10 mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.

În anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani; astfel, 45% din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, țară aflată pe primul loc la acest capitol.

Ce arată datele privind situația mamelor și gravidelor minore din România:

• 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
• Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
• 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
• 4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
• 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
• 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
• 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
• 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
• Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
• Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.

Analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România

Situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale:

• 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
• 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.
• Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
• Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
• Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere.
• 2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.

Analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale

„Accesul la servicii medicale este un imperativ, atât pentru sănătatea mamei, cât și a copilului. Controlul medical în timpul sarcinii poate preveni grave probleme de sănătate. De asemenea, accesul la educație, consiliere și sprijin pe tot parcursul sarcinii și după naștere ar trebui să reprezinte o prioritate”, a spus George Roman, Director Advocacy, Salvați Copiii România.

Alexandru Rafila, covins că poate fi găsită o soluție

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat luni la lansarea raportului Organizației „Salvaţi Copiii” cu privire la situaţia mamelor şi gravidelor minore, că este convins că se poate găsi o soluție ca în școli să se predea permanent o materie despre sănătate.

„Sunt convins că o să putem să găsim o soluţie pentru ca educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă care să facă parte din curricula de învăţământ, adaptată fiecărei categorii de vârstă. Dar nu putem să facem educaţie pentru sănătate dacă aceşti copii, pentru că discutăm despre copii, nu merg la şcoală. Și este clar că problema este legată de un background cultural, ei aparţin de multe ori unor minorităţi, unor grupuri vulnerabile care, în mod tradiţional, se căsătoresc la vârste extrem de tinere, când sunt minori şi ca urmare au copii. Se căsătoresc ilegal, e o relație consensuală. Aceasta este pe partea de educație, care poate să genereze un proces care că schimbe lucrurile”, a afirmat Alexandru Rafila.

„În ceea ce priveşte celelalte servicii, acces la serviciile medicale şi cele sociale, aici putem să intervenim dacă suntem în partaneriat cu autoritarea locală. (…) Sunt foarte multe localităţi în care proporţia acestor mame tinere este mare, mult mai mare decât în altele şi focalizarea pe aceste localităţi (…) ar putea să fie una dintre soluţii”, a declarat ministrul Sănătății.

În plus, Alexandru Rafila a menționat că în cadrul ministerului său a fost înființată o structură care se ocupă de sănătatea mamei și a copilului.

„Avem în derulare proiectele din PNRR şi aici sunt două axe”, a arătat Rafila, precizând că se referă la dezvoltarea centrelor comunitare integrate, 200 la nivel naţional care sunt plasate în zone vulnerabile și serviciile de planing familial şi consiliere, peste 100 de astfel de servicii urmând să se dezvolte la nivel naţional.

„Informaţia legată de contracepţie cred că este extrem de importantă. (…) Cred că putem să lucrăm în perioada următoare cu Salvaţi Copiii şi alte organizaţii care sunt implicate, dar trebuie să ne extindem şi să încercăm să integrăm politicile în acest domeniu”, a afirmat Rafila.

Până în prezent, Salvați Copiii România a lucrat în 64 de comunități rurale defavorizate, cu 80.000 de mame, gravide și copii până în 5 ani.

Din 2021, Salvați Copiii România a extins modelul de intervenție integrată și în Republica Moldova, unde, în colaborare cu Asociaţia „Sănătate pentru Tineri” și Centrul de informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Chișinău, cu sprijinul MSD for Mothers și MSD România, 6.300 de gravide și mame adolescente din 61 de comunități rurale defavorizate beneficiază de servicii socio-medicale și educaționale.

Proiectul este implementat în 16 județe din România – Argeș, Brașov, Botoșani, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Timiș, Vaslui, Dâmbovița și Tulcea, în 46 de comunități și toate comunitățile rurale din 15 unități teritoriale din Republica Moldova: Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Comrat, Drochia, Glodeni, Hîncești, Orhei, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Municipiul Chișinău.

De asemenea, Organizația Salvați Copiii a extins rețeaua de suport medical, de asistență socială și psihologică, cu adăugarea inovativă a Serviciilor Mobile, pentu femei, gravide și copiii refugiați din Ucraina în Republica Moldova.

Războiul din Ucraina a perturbat grav accesul la îngrijirile de sănătate de care au nevoie în mod normal femeile însărcinate și nou-născuții lor. Este vorba de riscuri crescute de deces matern și neonatal, de îmbolnăviri și complicații, ce pot surveni în timpul sarcinii sau la naștere, dar și de un risc crescut de pierdere a sarcinii.

În acest context, Organizația Salvați Copiii România derulează proiectul “Intervenție de urgență în sprijinul femeilor însărcinate refugiate și copiilor din Ucraina” implementat printr-un nou grant MSD for Mothers ce vizează circa 70.000 de femei însărcinate, mame și copii ucraineni ce au găsit refugiu sau doar tranzitează România și Republica Moldova, precum și tinerii vulnerabili din mediul rural din cele două țări.