România Eficientă: Aproape opt din zece clădiri au nevoie de reabilitare energetică
Opt din zece clădiri din România au nevoie de renovare energetică, fiind construite înainte de 1980, în absenţa standardelor de eficienţă energetică pentru anvelopa clădirii, potrivit specialiştilor în domeniu.
"Rata de renovare a clădirilor din România rămâne foarte redusă, în ciuda necesarului uriaş de creştere a performanţei energetice a acestora. În România, 8 din 10 clădiri (77%) au nevoie de renovare energetică, fiind construite înainte de 1980, în absenţa standardelor de eficienţă energetică pentru anvelopa clădirii", se arată în studiul realizat de România Eficientă, un proiect derulat de Energy Policy Group (EPG).
Printre barierele în calea renovării aprofundate se numără informaţiile limitate despre stocul de clădiri, lipsa de înţelegere privind consumul de energie şi potenţialele economii, dar şi deficitul de pe piaţa muncii. Totodată, provocările ţin de lipsa stimulentelor pentru renovarea energetică, accesul dificil la produse de finanţare, precum şi de mobilizarea redusă a finanţării private.
"Trebuie neapărat ca pe termen lung să intrăm în acea zonă de participare a pieţei şi a zonei private în investiţiile de renovare a clădirilor, altminteri nu avem nicio şansă să ne realizăm ţintele de renovare. Aceasta este adevărata provocare pe termen lung şi mai avem mult de lucru", a declarat Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă, într-un comunicat remis joi AGERPRES.
La rândul său, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, sponsorul oficial al proiectului România Eficientă, susţine că angajamentul companiei faţă de eficienţa energetică este esenţial, pentru că există un potenţial enorm în ceea ce priveşte eficienţa energetică în clădirile din România. "Accentul pe care îl punem este pe şcoli", a spus ea.
Sectorul clădirilor din România acoperă aproximativ 45% din consumul total de energie. Pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor de eficienţă energetică stabilite prin documentele de strategie naţională şi UE, fondul de clădiri din România are nevoie de o performanţă energetică sporită, după cum arată EPG, într-un studiu publicat recent.
Potrivit sursei citate, în sectorul rezidenţial, majoritatea clădirilor au fost construite între 1961 şi 1980, în absenţa standardelor de eficienţă energetică pentru anvelopa clădirii. Aproximativ 53% din clădirile rezidenţiale au fost construite înainte de 1970 şi peste 90%, înainte de 1989, cu o performanţă energetică între 150 şi 400 kWh/mp/an.
Totodată, în România, una din şapte familii se confruntă cu probleme serioase de locuit, cel mai adesea din cauza calităţii proaste a pereţilor, podelelor şi ramelor ferestrelor, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.
"Administraţia publică, clădirile de învăţământ şi cele comerciale reprezintă circa 75% din consumul de energie nerezidenţial, fiecare cu 20-25% din total. Şcolile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an", relevă acelaşi studiu.
La nivel naţional, 77% dintre clădiri au nevoie de renovare, conform datelor prezentate de E3G, un think tank european independent. "Avem nevoie de îmbunătăţirea eficienţei energetice în România", a declarat Adeline Rochet, Senior Policy Advisor la E3G. Totuşi, doar 1,3% dintre clădirile rezidenţiale beneficiază anual de renovare medie, ce conduc la economii în consumul de energie cuprinse între 30 şi 60%, în timp ce rata de renovare aprofundată, ce conduce la economii de peste 60%, este de doar 0,1%.
Pe segmentul non-rezidenţial, rata anuală de renovare medie este de 1,9% iar cea de renovare aprofundată este de 0,4%, potrivit cifrelor prezentate de Renovate Europe, bazate pe datele Comisiei Europene.
"E nevoie de dezvoltarea unei strategii de finanţare pe termen lung, care să se refere nu doar la finanţarea unor măsuri de investiţii specifice, ci să facă legătura cu alte finanţări publice, fie ele la nivel european sau naţional. Şi, de asemenea, să atragă fonduri private destul de devreme, pentru că nu vrem să se ajungă în 2026 într-o situaţie în care fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă se epuizează şi toate aceste investiţii sunt lăsate în aer, fără să fie paşi ulteriori de făcut", a atras atenţia Caroline Simpson, Campaign Manager la Renovate Europe.
Un alt aspect extrem de important este că renovarea clădirilor trebuie să aducă în prim plan, de asemenea, impactul asupra sănătăţii şi stării de bine a oamenilor. "Ar trebui să includem cât mai curând, în toate metodologiile noastre la nivel guvernamental în privinţa eficienţei energetice a clădirilor, inclusiv componenta de stare de bine, de impact asupra sănătăţii. Putem extinde discuţia şi la calitatea aerului interior, lumina naturală etc.", a subliniat Mihai Moia, director executiv al asociaţiei ROENEF.
În concluzie, studiul arată că industria este pregătită să furnizeze soluţiile tehnologice şi e nevoie de o colaborare a tuturor actorilor implicaţi, inclusiv autorităţi centrale, autorităţi locale - care trebuie să joace un rol mult mai activ - şi asociaţii neguvernamentale, fiindcă numai lucrând împreună vom reuşi într-un timp relativ scurt să ne atingem obiectivele de renovare a clădirilor.
Declaraţiile au fost făcute la cea de-a treia ediţie a Forumului România Eficientă, ce a avut ca temă centrală rolul clădirilor în pachetul Comisiei Europene de propuneri legislative Fit for 55, care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030.
România Eficientă este un proiect privat, de interes public naţional, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat şi cu finanţarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 şi constă în derularea unui program naţional de promovare a eficienţei energetice. România Eficientă îşi propune să sprijine atingerea ţintelor României pentru 2030 în privinţa reducerii emisiilor de carbon şi a creşterii eficienţei energetice, atât prin campanii de informare şi educare, cât şi prin realizarea unor proiecte concrete de renovare majoră în şcoli publice din diferite regiuni ale ţării. AGERPRES
