Rusia ar putea să lanseze atacuri hibride sau chiar directe asupra României și Poloniei, dar sub steag fals, dând vina pe Ucraina. E avertismentul unor experți militari care au pus în gardă NATO. Șeful generalilor români, Dan Grecu, și generalul Virgil Bălăceanu vorbesc despre riscurile unui astfel de eveniment.

Rusia și Belarus ar putea desfășura operațiuni de sabotaj cu forțe speciale împotriva infrastructurii critice din Polonia sau România și ar putea lansa incursiuni suplimentare cu drone, dând vina pe Ucraina, a avertizat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) . Experții ISW au venit cu această atenționare, după ce anterior Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat Ucraina că ar un atac sub steag fals cu forțe speciale și eventual drone împotriva infrastructurii critice din Polonia, pentru a da vina pe Federația Rusă și Belarus.

Ideea pe care încearcă rușii să o acrediteze este că, în acest fel, ucrainenii ar dori să implice direct și NATO în războiul lor cu Federația Rusă, într-un moment în care armata ucraineană face față tot mai greu pe front.

Rușii mai spun că au dovezi că ucrainenii ar pregăti o acțiune în cele mai mici detalii. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, susține că are informații despre presupusul plan al Ucrainei, care ar include:

„În scopul realizării acestei provocări, pe 16 septembrie, la poligonul Yavoriv din vestul Ucrainei, au fost deja aduse drone rusești Geran. Acestea au fost reparate anterior. După cum scriu jurnaliștii maghiari, motivul acestor acțiuni ale lui Zelenski este simplu: armata ucraineană suferă o înfrângere zdrobitoare”, a spus Zaharova și a amenințat că un astfel de scenariu va duce la Al Treilea Război Mondial. Însă avertismentul Rusiei nu îi impresionează pe experții ISW, care apreciază că Rusia creează probabil condițiile informaționale astfel încât să poată învinovăți Ucraina pentru oricare dintre atacurile descrise.

Faptul că Federația Rusă și Ucraina poartă și un război informatic, susținut de ambele părți de servicii de intelligence desprinse din fostul KGB sovietic este de notorietate. Agențiile intelligence din cele două țări sunt experți în dezinformare și au umplut spațiul public de informații false, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei.

Cât de mare e riscul unui atac sub steag fals

„Adevărul” apelează la expertiza unor generali cunoscuți, apreciați ca analiști militari, pentru a înțelege mai bine care sunt riscurile unei acțiuni sub steag fals purtate în special de Rusia.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, militar care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est nu crede în varianta unui atac sub steag fals dinspre Rusia, dar nu-l exclude în totalitate. Pe de altă parte, el nu crede că Ucraina ar intenționa să treacă la acest gen de provocare.

„La un moment dat Federația Rusă o să spună că și avioanele care au pătruns în spațiu aerian al Estoniei au fost ucrainene. Pe de altă parte, orice se poate face pe linia dezinformării și a unor operații sub steag fals. Așa că nimic nu e cu adevărat imposibil”, avertizează generalul Bălăceanu.

În schimb, pentru ca ucrainenii să provoace un atac sub steag fals ar trebui întrunite o serie de condiții, și chiar dacă nu ar fi un scenariu imposibil, e mult mai puțin probabil decât un atac similar din partea Federației Ruse.

Nu se pune problema unui atac din Ucraina sub steag fals

„Ar trebui să ai o operație excelentă din punctul ăsta de vedere. Dacă ar fi vorba de ucraineni, ar trebui ca echipamentul respectiv să fie exact ca cel pe care îl folosesc rușii. Chiar dacă ai drone care au fost lovite electronic și au căzut și le repari, și aceste reparații se fac cu anumite piese. Ori nu ajung dronele, trebuie să folosești și aceleași piese. Trebuie să ai toate caracteristicile unei drone pe care o produc rușii. Teoretic, se poate. Dar practic nu avem date care să indice asta. Au rușii date că la ora actuală ucrainenii pot să producă ei Shahed 136 în care să bage aceleași piese pe care le folosesc rușii sau să repare cu același tip de piese? Nu. Pentru că altfel e clar”, spune generalul Virgil Bălăceanu.

Niciun atac al Federației Ruse sub steag fals asupra unui stat NATO nu este iminent, ba chiar din contră. În condițiile în care toți ochii NATO sunt pe Federația Rusă și pe Belarus, o astfel de acțiune ar fi greu de pregătit și de dus la capăt, cu atât mai mult cu cât există o supraveghere intensă prin satelit, iar cele două tabere se spionează reciproc cu mijloace dintre cele mai sofisticate. Generalul Virgil Bălăceanu consideră că cel mai probabil Federația Rusă va continua să hărțuiască statele NATO și să le provoace, dar nu pentru a intra într-o confruntare militară clasică.

„Vor continua acțiunile Federației Ruse, dar totul în contextul războiului hibrid”, consideră generalul Bălăceanu.

Chiar și în cazul în care ar apărea incidente mai grave, mergând până la avioane doborâte, o confruntare militară între NATO și Federația Rusă nu este de actualitate. Aici, generalul dă exemplul avionului rusesc doborât de Turcia, care a generat un scandal diplomatic între cele două state, dar nu a dus la un război.

Confruntarea militară NATO - Rusia, exclusă

„E o exagerare să credem că incidentele legate de drone sau intrarea unor avioane, chiar foc de avertisment asupra unui avion sau chiar doborârea unui avion declanșează un conflict militar între Federația Rusă și NATO. Exagerăm de fiecare dată. Sau cumva în momentul în care turcii au doborât un Suhoi rusesc a început război între Turcia și Federația Rusă? Nu. Sunt incidente majore de securitate, dar ele nu duc la declanșarea unui război. Că nu asta se urmărește”, punctează generalul Bălăceanu.

Scopul rușilor nu ar fi un război cu NATO, ci obiectivele sunt cu totul altele.

„Planurile rușilor sunt altele. Sunt de testare a NATO, intenția lor e să facă o demonstrație de forță, să obțină o influență prin crearea unei atmosfere negative în rândul populației. Războiul hibrid este unul subversiv, nu este un război față în față, ca pe front. Da, între Federația Rusă și NATO, mai ales statele de pe granița de est este un război hibrid, dar nu e nici de ieri și nici nu trebuie să ducă la o confruntare directă”, subliniază generalul Bălăceanu.

Avem nevoie de arme defensive

Generalul (r) Dan Grecu are studii în Canada, Belgia și Italia și e doctor în științe militare și informații. A fost șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central American pentru operațiile din Irak și Afganistan, dar și observator militar în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan, iar în acei ani a fost decorat pe rând de SUA, NATO și ONU.

Generalul Dan Grecu nu vede un risc major pentru izbucnirea unui război convențional între NATO și Rusia, dar consideră că România ar trebui să ia măsuri pentru a descuraja orice ipotetic stat ostil, inclusiv Federația Rusă.

În opinia sa, Ministerul Apărării Naționale ar trebui să pună accentul pe altfel de arme decât tancurile. Blindatele ar avea mai mult un rol ofensiv, spune generalul Grecu, iar România trebuie în primul rând să își întărească defensiva. Pregătește-te de război dacă vrei să fie pace, spune el, citând un celebru dicton.

„Referitor la un atac sub un steag fals, nu am informații că acesta ar fi iminent. Dar România trebuie oricând să fie pregătită pentru orice fel de situație. Cred că achiziționarea propusă de peste 270 de tancuri și blindate ar trebui să mai fie discutată și ar fi un mare păcat să se ia o decizie în scurt timp. Deci nu să fie o decizie luată pe grabă. Pe noi trebuie să ne intereseze în primul rând apărarea. Adică tot ce aici înseamnă mijloace de apărare, trebuie să ne intereseze. Tancul este, prin principiu, mijlocul ofensiv, iar eu sunt susținătorul asigurării mijloacelor de apărare, fie că vorbim aici de apărarea terestră, antiaeriană, navală. Așa că, din punctul meu de vedere, ne trebuie mai mult arme defensive decât tancuri”, spune generalul Grecu.

Dronele interceptoare și mijloacele de război radioelectronic ne sunt indispensabile

În același timp, România va trebui să se poată baza pe drone de interceptare, pentru a nu se ajunge în situația în care este nevoită să ridice avioane F16 și să utilizeze rachete de sute de mii și de milioane de euro doar pentru a doborî drone de câteva mii de euro.

„În cazul respectiv să fim cât mai bine pregătiți pentru drone, să avem dronele noastre de interceptare. Pentru că problema dronelor este o problemă foarte complexă și trebuie să fie gestionată cât mai repede, mai ales că dronele au demonstrat în războiul dintre Rusia și Ucraina că sunt printre cele mai eficiente și cele mai folosite arme. Iar noi trebuie să avem cu ce să luptăm împotriva dronelor oricărui inamic, să avem drone de interceptare și mijloace electronice de bruiere a dronelor de atac adverse. Nu e o problemă simplă și nu avem voie să o tratăm cu lejeritate”, afirmă generalul Dan Grecu.