România este la un pas să ajungă țara câinilor fără stăpân. Numărul acestora, mai ales în mediul rural, este greu de cuantificat, iar autoritățile locale nu-și permit padocuri și servicii specializate pentru gestionarea lor, deși legea îi obligă să le aibă. Rabia, în schimb, dă târcoale.

Maidanezii reprezintă o problemă pe care statul român nu o poate gestiona. Cel puțin asta arată realitatea din teren. Dacă în multe orașe, mai ales în mari centre urbane, există o evidență, măcar aproximativă a câinilor fără stăpân, dar și padocuri, plus servicii specializate în capturarea lor, în mediul rural, fenomenul pare total scăpat de sub control. Nu în toate comunele din România, dar în mare parte din ele.

Și asta în condițiile în care este greu de spus câți câini fără stăpân se află pe raza fiecărei comune, iar măsurile de capturare și rezolvarea legală a situației sunt, în numeroase situații, absolut inexistente. Situația este cu atât mai gravă, cu cât, anul acesta au fost înregistrate numeroase focare de rabie, o parte dintre acestea provocate de câini fără stăpân. Numai în județul Botoșani sunt 12 focare active de rabie, iar pentru a nu scăpa situația din mână, autoritățile județene încep vaccinarea gratuită a tuturor animalelor din mediul rural.

„Turism” cu maidanezi de la oraș la sat

Maidanezii au ajuns o problemă în mediul rural din două motive. Pe de o parte localnicii nu-i sterilizează, deși prin OUG 155/2001 proprietarii de câini metiși sau rasă comună sunt obligați să facă acest lucru. Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Dar aici se ajunge la cea de-a doua problemă. Câinii nu sunt crotaliați iar cei care au grijă de ei, nu-i recunosc dacă ajung pe stradă sau la marginea pădurii. Îi pot abandona fără să fie trași la răspundere.

Astfel câinii se înmulțesc necontrolat. Deși situația este arhicunoscută, nimeni nu amendează pe nimeni, iar lucrurile merg din inerție din rău în mai rău. Numărul maidanezilor crește vizibil de la o zi la alta. Sunt ușor de reperat mai ales în zonele unde se adună gunoiul menajer sau la marginea pădurii. Uneori formează haite întregi.

Anca Melinte, o iubitoare de animale din județul Botoșani care a participat la numeroase acțiuni de voluntariat pentru sterilizarea gratuită a câinilor din gospodării dar și a celor fără stăpân, spune că este un cerc vicios. Pe de o parte localnicii scapă „în legea cea bună” de animalele care le sunt de prisos, în timp ce autoritățile se fac că plouă.

„Omul care are un animal sterilizat observă o schimbare a stilului de viață al animalului de companie. Este mult mai liniștit, nu se înmulțește iar omul de rând nu trebuie să se mai descurce cu puii proveniți de la acel animăluț. Este foarte greu să te descurci cu un număr mare de animale și din păcate oamenii ajung să abandoneze pentru că nu au alternativă. Oficialitățile nu se implică. Nu amendează, nu controlează, nu obligă la respectarea legii”, spune Anca Melinte. Pe lângă faptul că localnicii nu sterilizează și abandonează regulat puii apăruți din împerecheri nedorite, mai există și un „turism” cu animale despre care se vorbește prin sate. Dacă acum două-trei decenii câini nedoriți de la țară erau aduși și abandonați pe la marginea orașelor sau la ghenele de gunoi din mediul urban, acum fenomenul s-a inversat. Cei de la oraș abandonează câinii pe câmpurile din zonele rurale.

„Îi lasă la marginea câmpului și ei trag automat către case, că acolo găsesc mâncare. Și așa apar și tot apar. Îi mai alungăm dar se duc la altă comună și tot așa. Se aciuează pe la pădure. Trebuie camere prin sat. Nu știu. Să vegheze cineva. Altfel nu se rezolvă”, mărturisește un localnic din Strahotin.

Legea obligă, autoritățile locale ridică din umeri, căinii rămân de izbeliște

Faptul că maidanezii au început să devină o problemă în mediul rural o știe aproape toată lumea. Dar mai ales localnicii. Legea obligă autoritățile locale să rezolve situația. Adică să identifice câinii, să-i prindă și să-i cazeze într-un padoc care îndeplinește normele legale. Nu mai vorbim de faptul că trebuie asigurată și asistență medicală, inclusiv sterilizare și microcipare.

„Referitor la câinii comunitari conform ordonanței 155 primarii au obligația de a gestiona acești câini, de a înființa adăposturi pentru câini, de a fi sterilizați, de a fi microcipați”, precizează Ovidiu Airimițoaie, director adjunct DSVSA Botoșani. De cealaltă parte, autoritățile locale, în principal este vorba despre primarii de la țară, mărturisesc că legea-i lege, dar nu au bani să o și respecte. Nu amenajarea în sine ar fi problema, ci întreținerea padocurilor și asigurarea serviciilor medicale veterinare.

„Nu ne putem permite. Și asta pentru că-ți trebuie medic veterinar, care trebuie plătit. Îți trebuie hrană constant și multe altele. Nu avem cum să ne permitem la nivel de comună să facem așa ceva. Avem contract cu o firmă din Suceava care-i strânge. Dar și acolo este o mie de lei pentru un câine. Atâta costă. Este cheltuială foarte mare”, precizează Neculai Andrei, viceprimar în comuna Dângeni, județul Botoșani. Iar această situație este întâlnită în foarte multe comune.

Rabia complică situația

În timp ce autoritățile din România nu reușesc să rezolve problema maidanezilor, rabia își simțită tot mai mult prezența pe teritoriul țării. Mai ales în zonele de graniță. Numai în județul Botoșani sunt 15 focare, dintre care 12 active. Adică 15 animale au fost depistate cu rabie și au contaminat alte animale. Animalele nevaccinate, fără un control asupra lor pot deveni rapid purtătoare ale virusului. Vulpile, bursucii sau liliecii sunt principalii purtători. Maidanezii însă devin un vector important de transmitere, mai ales în zonele rurale. Și asta fiindcă își fac sălașuri prin pădure sau bântuie pe la marginea acestora. Intră în contact cu animalele sălbatice și apoi, prin migrare cu cele domestice. Nu mai vorbim de faptul că sunt greu de cuantificat și controlat. La Botoșani, de exemplu, mai multe focare au fost deschise de maidanezi.

„În această listă a focarelor de anul acesta și anul trecut, avem câini maidanezi. În 2023 la Dumbrăvița avem focar la câine comunitar, Brehuiești, câine fără stăpân turbat, la Răchiți, alt câine. Câine comunitar la Coțușca acolo unde și o bovină a fost diagnosticată ca turbată. La Hănești anul acesta câine, la Botoșani câine. Pornind de la aceste focare, de la această situație, doamna prefect a decis o întâlnire cu primarii pe zone, fiindcă tot teritoriul este afectat, pentru a înțelege un lucru, pentru a înțelege gravitatea situației”, spune directorul adjunct DSVSA Botoșani. În plus, pentru a reuși să gestioneze situația și pentru a nu scăpa lucrurile de sub control, autoritățile județene, în special Prefectura și DSVSA au decis vaccinare gratuită anti-rabică a câinilor, pisicilor din zonele rurale, în județul Botoșani,

Voluntarii, exemplu de bună practică

Există și exemple de bună practică. În orașul Flămânzi, de exemplu, grupuri de iubitori de animale dar și ajutor din partea unor asociații au reușit să facă campanii, în colaborare cu autoritățile locale pentru sterilizarea a sute de câini. La Flămânzi, autoritățile au reușit chiar să gestioneze un padoc propriu. În Trușești, tot cu ajutorul voluntarilor și asociațiilor au fost sterilizate peste 1500 de animale. „Campanii de felul acesta decurg la Botoșani, de ani de zile. Ele nu pot fi permanente, sunt pentru educarea populației”, spune Anca Melinte.