România, pe locul trei în Europa la mortalitatea cauzată de caniculă. Bucureștiul este în topul celor mai afectate capitale
Peste 50.000 de decese sunt asociate căldurii în 2026 Foto: Arhivă
O cercetare amplă care vizează intervalul 2000–2025 plasează România pe podiumul țărilor europene cu cea mai mare rată a mortalității suplimentare standardizate din cauza căldurii. Într-o ierarhie care cuprinde 30 de state, țara noastră a înregistrat o medie estimată de 223 de decese la un milion de locuitori, fiind devansată doar de Croația (327 de decese la un milion de locuitori) și de Malta (226 de decese la un milion de locuitori).
Situația este la fel de gravă și la nivelul marilor centre urbane. În aceeași perioadă analizată, Bucureștiul s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai afectate capitale europene, cu o medie anuală estimată de 268 de decese la un milion de locuitori. Capitala României a fost depășită doar de Zagreb, care a consemnat o rată de 314 decese, și a fost urmată în clasament de Roma, cu o medie de 241 de decese la un milion de locuitori. Specialiștii explică vulnerabilitatea crescută din sudul și sud-estul continentului prin persistența unor temperaturi ambientale ridicate în aceste regiuni.
Vara lui 2026, un record negru pentru orașele europene
Aceeași echipă de oameni de știință, formată din experți de la London School of Hygiene & Tropical Medicine și Imperial College London , a realizat un studiu separat concentrat pe vara anului 2026, publicat în jurnalul științific Nature Health . Analiza arată că 50.391 de persoane și-ar fi pierdut viața din cauza temperaturilor extreme în sezonul estival din 2026.
Acest bilanț este cel mai sever înregistrat de la începutul anilor 2000 și până în prezent, fiind aproape dublu comparativ cu estimările modelelor pentru verile din 2022 și 2003, când s-au consemnat aproximativ 29.000, respectiv 28.000 de decese. Cercetarea a vizat 854 de arii urbane din 30 de țări — incluzând statele membre UE, Elveția, Norvegia și Regatul Unit — zone care concentrează circa 40% din populația totală a statelor respective.
Autorii studiului atrag atenția că aceste date nu reprezintă o centralizare a certificatelor de deces în care căldura figurează oficial drept cauză a morții, ci sunt estimări rezultate din modele statistice complexe. De asemenea, bilanțul real la nivelul întregului continent este mai mare, întrucât datele acoperă strict orașele incluse în eșantion.
Două săptămâni critice și impactul asupra populației tinere
Aproape o treime din totalul deceselor estimate în vara anului 2026 s-a produs într-un interval de doar două săptămâni, între 17 iunie și 1 iulie. În acele zile, mediile termice zilnice din zonele studiate au depășit cu peste 5 grade Celsius valorile normale ale perioadei de referință 1991–2020.
Cele mai puternice valuri de caniculă au lovit sudul și vestul Europei. În partea de vest a continentului, media termică a fost cu circa 2,9 grade Celsius mai mare decât nivelul de referință, existând zile în care anomaliile au urcat până la 12 grade Celsius peste valorile obișnuite. Totuși, nici nordul continentului, obișnuit istoric cu veri mai blânde, nu a fost ocolit de efectele căldurii extreme. Numai în Regatul Unit, în cele 135 de zone urbane monitorizate, specialiștii au estimat circa 4.500 de decese asociate temperaturilor ridicate.
Deși vârstnicii au reprezentat categoria cea mai vulnerabilă în fața caniculei, fenomenul a făcut victime și în rândul populației mai tinere: aproximativ 6.000 dintre decesele estimate în toate orașele analizate au fost înregistrate la persoane care nu împliniseră vârsta de 65 de ani.
Amprenta activităților umane asupra mortalității
Din totalul de 50.391 de decese estimate pentru vara lui 2026, cercetătorii atribuie 32.619 — adică aproximativ două treimi — schimbărilor climatice generate de om, în special prin arderea combustibililor fosili. Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de știință au corelat datele demografice, structura pe vârste a populației și relația dintre temperaturile zilnice și mortalitate. Apoi, ei au comparat valorile termice reale din vara anului 2026 cu un scenariu ipotetic, în care încălzirea globală provocată de activitățile umane nu ar fi existat, diferența rezultată indicând impactul direct al schimbărilor climatice.
În contextul în care temperaturile extreme devin o amenințare tot mai mare pentru sănătatea publică, autorii cercetării subliniază că protejarea categoriilor vulnerabile trebuie dublată de acțiuni ferme pentru limitarea încălzirii globale și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe termen scurt și mediu, experții recomandă implementarea unor măsuri urgente de adaptare urbană, precum dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie privind riscurile medicale, modernizarea condițiilor din spitale și locuințe, dar și extinderea zonelor umbrite și a spațiilor verzi în interiorul orașelor.
Explorează subiectele:
