România, pe ȘIȘLETE? Ne ÎMPUȚINĂM într-un RITM DRAMATIC!

România, pe ȘIȘLETE? Ne ÎMPUȚINĂM într-un RITM DRAMATIC!

In luna perioada ianuarie-decembrie 2015 s-au nascut 203.055 copii, ne anunta miercuri Institutul National de Statistica. Totodata, potrivit aceleiasi surse, au murit alti 262.228 romani. Pe scurt, ne imputinam si mai ales, imbatranim ca populatie. Daca pe termen foarte scurt acest lucru nu produce efecte economice directe, pe termen mediu consecintele sunt devastatoare.  Modificarile vor afecta educatia, pensiile, asistenta medicala si prestatiile de somaj. Iar pentru ca viitorul transfer de resurse catre tot mai multi batrani sa nu creeze tensiuni economice sau sociale, e nevoie de o strategie economica si mai ales, fiscala. 

Educatia va avea probabil de cea mai vasta reforma. In lume apar meserii noi (bioinformatician sau designer de blueprinturi) care tin de dezvoltarea digitalizarii si pentru care actualul sistem de invatamant nu pare sa fie foarte bine pregatit. Cu actualul sistem putem spera cel mult sa ramanem preponderent o tara in care  dezvoltam o munca avand o valoare adaugata redusa, departe de inovatie. 

Un alt efect important al imbatranirii populatiei (65+) va fi legat, in perioada imediat urmatoare, de cresterea numarului de persoane in varsta solicitante de ingrijiri de sanatate si ingrijiri specifice. 

În orasele in care salariile sunt cele mai ridicate, femeile decid sa faca copii la varste mai inaintate. Este un efect al dorintei de a performa in cariera, care amana decizia de a avea un copil pana cand situatia materiala si cea sociala ii ofera viitoarei mame posibilitatea de a decide momentul in care va aduce pe lume primul copil.

"Populația României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050,  după Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale elaborate de Divizia de Populație a Organizației Națiunilor Unite (DP/ONU)", arata si Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, care adauga: "Speranta de viata la nastere este expresia intregului proces economic, social, cultural si medical. Daca dorim o crestere a sperantei de viata la nastere, trebuie s-o spunem foarte clar ca trebuie schimbat climatul economic, social si poate politic"

Scaderea populatiei si imbatranirea acesteia produc  trei efecte economice majore:incetinirea cresterii economice, mentinerea dependentei Romaniei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung.

Unul din sapte romani are in prezent peste 65 de ani si, in lipsa unei imbunatatiri a natalitatii, in 2030 un roman din cinci va avea peste 65 de ani urmand ca in 2060 raportul sa ajunga unu la trei.

Activele financiare ale unui roman sunt de 13 ori mai mici decat cele ale unui german iar structura acestora este dominata de active lichide, ceea ce ridica probleme majore cu privire la resursele financiare care pot fi utilizate la batranete. 

In anul 2030 femeile vor trai la pensie 22 de ani iar barbatii 17 ani; cresterea graduala a nivelului de trai din timpul vietii active va face ca persoanele pensionate sa fie putin dispuse sa accepte o schimbare a standardului de viata dupa 65 de ani in urma diminuarii veniturilor; pensia publica trebuie completata cu alte resurse financiare care trebuie acumulate incepand cu varsta de 30 de ani.

Scaderea populatiei si imbatranirea produc trei efecte economice majore: reducerea PIB-ului potential, mentinerea dependentei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de stat.

Imbatranirea populatiei ocupate din Romania este mult mai accentuata in agricultura, unde 1/3 din persoanele ocupate au varsta de peste 55 de ani.

Evolutia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sanatate si pensii in jurul anului 2035.

In 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat incepand din 1998 iar in prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; la orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5 pensionari. 

Activele financiare ale unui roman sunt de 13 ori mai mici decat cele ale unui german iar structura acestora este dominata de active ilichide, ceea ce ridica probleme majore cu privire la resursele financiare care pot fi utilizate la batranete. 

O prima consecinta economica a imbatranirii si reducerii populatiei totale este scaderea PIB-ului potential, prin diminuarea contributiei fortei de munca dar si a capitalului in conditiile afectarii economisirii interne. PIB-ul potential al Romaniei a scazut la 1,3%  in 2013 de la 5% in 2004, pe seama contractiei investitiilor private.

Procesul de imbatranire si de reducere a numarului de locuitori se suprapune peste problemele structurale ale pietei muncii din Romania, respectiv o ocupare excesiva in agricultura si inca redusa in domeniul serviciilor. 29% din forta de munca din Romania se regaseste in agricultura fata de 3,4% in Zona Euro. Sectorul serviciilor reprezinta 42% din forta de munca ocupata in Romania, fata de 72% in Zona Euro. 

A doua consecinta a imbatranirii si reducerii populatiei totale este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atat pe partea de venituri prin afectarea cresterii economice cat si pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenta sociala si sanatate.

Orice crestere a cheltuielilor publice pentru protectie sociala peste nivelul actual poate avea loc numai in conditiile in care are loc si o crestere a ponderii veniturilor bugetare in PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeana la 32,9% din PIB in 2011.

Cresterea veniturilor bugetare in PIB trebuie sa se faca prin intensificarea luptei impotriva evaziunii fiscale si nu prin majorarea fiscalitatii, care ar degrada mediul de afaceri.   

A treia consecinta a imbatranirii si reducerii populatiei este afectarea ratei interne de economisire si implicit a investitiilor. De-a lungul vietii indivizii tind sa niveleze consumul care este relativ constant, in timp ce veniturile urmeaza o curba in forma de clopot, cu valori mari in timpul vietii active si mici in copilarie si la batranete.

Imbatranirea populatiei creste ponderea gospodariilor cu o rata redusa de economisire.

Stimularea economisirii populatiei este esentiala pentru reducerea dependentei Romaniei de fluxurile externe de capital si finantarea interna a cresterii economice – depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investitii cu diverse grade de risc, asigurari de viata cu o componenta investitionala, obligatiuni de stat, piata de capital.

Cresterea sperantei medii de viata la nastere la 75 de ani in 2011, de la 70 de ani in 1990, a condus la consolidarea ponderii populatiei de peste 65 de ani in total populatie. In 2011 la fiecare persoana de peste 65 de ani existau 5 persoane apte de munca (15-64 ani), dar mai putin de o persoana era salariat care platea contributii pentru sistemul public de pensii.

Variatia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 in comparatie cu restul anilor, dupa adoptarea decretului din anul 1966 care interzicea intreruperile de sarcina, va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de pensii si sanatate in jurul anului 2035. Romania trebuie sa dezvolte pana atunci sisteme private de pensii si sanatate suficient de puternice pentru a prelua o parte din povara existenta in sectorul public. 

Ce e de facut?

"Nu trebuie sa inventam noi roata", spune seful Statisticii romanesti, Tudorel Andrei. Acesta a a dat exemplul Frantei, care sta mult mai bine decat Romania in privinta natalitatii si demografiei.  "Sunt 3 seturi de masuri pe care francezii le-au aplicat: masuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii, a doua categorie sunt masuri in natura, care privesc aceste familii -de exemplu dezvoltarea creselor, dezvoltarea stabilimentelor in care copiii pot fi educati si pot permite parintilor sa aiba o viata activa imediat dupa nasterea unui nou copil in familie. Mai este de asemenea o a treia categorie, asa numitele scutiri de impozite saudeduceri fiscale  pentru anumite categorii de familii. Este un sistem inchegat care nu are efect imediat, dar acesta e sesizabil pe termen mediu si lung", spune Andrei.

Potrivit lui Tudorel Andrei, efecte imediate se pot obtine numai in sistemele totalitare sau prin interventii brutale in viata de familie, cum au fost si cele din Romania, pana in 1990. "De exemplu, anul 1966, in care s-a intervenit brutal in familie din dorinta de a avea o proiectie demografica pozitiva a Romaniei intr-un orizont de timp. Or, efectele le puteti vedea cu totii in migratie externa consistenta la persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani", a spus Tudorel Andrei.

La randul sau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, Vasile Ghetau, sustine ca, pentru a aplica o politica de stimulare a natalitatii, ar trebui efectuata o cercetare ampla, pentru a depista setul optim de masuri.

"Ar trebui sa avem cateva cercetari selective in randul populatiei, tinere in special, si sa vedem care este motivatia unui numar in crestere de cupluri tinere care nu mai doresc copii deloc sau a unui numar la fel de mare de cupluri care doresc un singur copil. Sa ii intrebam de ce nu numai atat. Care este motivatia lor? Ce ar putea schimba decizia voastra? Ce masuri? Unul poate vrea gradinita. Altul vrea cresa. Altul vrea impozit mai redus. Altul vrea locuinta", a spus Vasile Ghetau.

Imbatranim si asta va fi prima mare grija a finantistilor de maine. Primul semnal de alarma este deja tras: primul val al generatei "baby boom" a ajuns in pragul pensionarii. In urmatorii ani, indicele de dependenta (raportul dintre numarul populatiei potential active si numarul copiilor si varstnicilor) va creste. Daca adaugam rata scazuta a natalitatii si numarul scazut al persoanelor active din randul populatiei, intrebarea : cine ne va plati maine pensia?, capata accente ingrijoratoare.

Ce se mai spune in comunicatul INS:

În luna decembrie 2015 numărul naşterilor şi numărul deceselor au crescut faţă de luna noiembrie 2015.

Numărul căsătoriilor şi numărul divorţurilor înregistrate în luna decembrie 2015 au scăzut faţă de luna noiembrie 2015.

Numărul deceselor copiilor sub un an a scăzut în luna decembrie 2015 faţă de luna noiembrie 2015. Dan Popa/HotNews



Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Un jandarm sibian de 43 de ani, coronasceptic, a murit după ce s-a infectat / Căpitanul Ionuț Câmpean, acum câte…

2 S-a ținut de cuvânt! Bolojan a tăiat joi jumătate din posturile de la CJ Bihor și desființează trei structuri …

3 FOTO Priviți unde și-a parcat mașina Nicușor Dan în prima zi de Primar General al Capitalei

4 VIDEO Primul Guvern USL s-a făcut în Dubai, pe marginea piscinei hotelului Atlantis / Scheletele lui Ponta și Gh…

5 Informație / Ludovic Orban nu va mai fi desemnat să formeze un nou guvern după alegerile din 6 decembrie