România, SALT în CLASAMENTUL PUTERII DE CUMPĂRARE!

România figurează pe locul 7 între cele 11 țări foste socialiste și actualmente membre ale UE ca putere locală de cumpărare, potrivit site-ului numbeo.com, citat de Curs de Guvernare.ro. Ea se poziționează după Slovacia și Croația, dar devansează, de puțin dar cu totul suprinzător, Lituania și Letonia. Cărora li se adaugă Bulgaria și, ultima clasată din acest grup, Ungaria.

Clasamentul și poziționarea relativă pleacă de la costurile din viața reală consemnate la alimente de bază, costul locuințelor, chirii, utilități, transport, haine, activități recreative etc. plus salariile nete raportate de un număr suficient de mare de contributori (1.400 pentru ultimele 18 luni, cu 22.234 date de intrare din orașele principale în cazul României).

Astfel, deși se pot aduce critici privind reprezentativitatea, formula de ponderare și faptul că statistica este centrată pe zona urbană, se conturează o imagine mult mai apropiată de percepția publică decât cea dată de o analiză exhaustivă a țărilor în cauză. Cert este că, cel puțin în zonele dens populate nu trăim chiar atât de rău pe cât se crede, dacă ne raportăm la practica europeană (v. tabelul).

Am prezentat separat situația din cele cinci mari economii ale UE, ordonate tot din perspectiva puterii locale de cumpărare, adică ținând cont nu doar de venituri sau de PIB/locuitor dar și de nivelul concret al prețurilor și tarifelor practicate pentru o persoană care ar avea aceleași nevoi de consum în toate statele menționate.

Se observă că situația diferă destul de mult de simplul apel la indicatorii clasici, cu o Germanie care conduce detașat prin menținerea unor prețuri relativ mici în raport cu nivelul ei de dezvoltare.

Doar Luxemburg-ul, care o poziție specială, trece de ”locomotiva europeană”, cu Olanda și Irlanda intercalate în plutonul țărilor scandinave ( unde ar intra și Danemarca), toate situate la o putere de cumpărare locală mai mult decât dublă față de cea de la noi.

Suprinzător, de Portugalia și Grecia, țări cu probleme prinse în capcana venitului mijlociu pe locuitor și care bat pasul pe loc sau regresează ca nivel de dezvoltare, ne mai despart mai puțin de 20 de procente. Adică, în pofida aparențelor, suntem mai aproape de ele decât de Estonia, Polonia sau Cehia, avantajate nu de mărimea veniturilor ci de nivelul mai scăzut al prețurilor.

Din perspectivă internă, prezentăm și situația din principalele orașe ale României, așa cum este ea percepută din afară (raportarea se face la situația din orașul New York), în baza datelor furnizate ( probabil) cu un grad mai mare de incertitudine.

Contrar datelor privind veniturile salariale și PIB/locuitor, rezultă că Bucureștiul apare numai pe locul 5 în topul 10 al puterii de cumpărare, după Arad, Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara.

Motivul acestei dispuneri a Capitalei este nivelul relativ ridicat al prețurilor, pe locul doi la nivel național după Constanța (care este expediată, din acest motiv pe locul zece).

Prin contrast, penultimul oraș din top ca indice realtiv al prețurilor, se duce tocmai pe locul unu, ceea ce ar trebui să ne spună multe. Respectiv să ne facă și mai atenți la experiența de sorginte germană, care se profilează destul de clar în Ardeal și Banat.

Inevitabil, pe măsură ce veniturile cresc, se vor majora costul vieții, chiriile și prețurile la alimente. Asta deoarece nu doar salariile și pensiile vor converge spre practica europeană dar și ceea putem achiziționa cu ele, în baza unei legi simple, aceea a cererii și ofertei.

Totul este ca aceste venituri să nu intre într-o cursă perdantă cu prețurile, în lipsa unei productivități sporite și a unei organizări a bugetului de nivel european.

Evoluțiile privind casa, masa și puterea de cumpărare, așa cum am preluat și prezentat simplificat situația bunăstării personale, sunt și vor rămâne esențiale pentru strategia de dezvoltare a țării noastre, inclusiv în plan teritorial.

De aceea, cel puțin din perspectiva tinerilor care doresc să-și croiască un drum în viață, care vor să știe de unde începe și unde poate duce acesta, ar trebui să analizăm mai atent datele prezentate.

***

Numbeo.com este un site lansat în luna aprilie 2009 iar cercetările și datele disponibile prezentate nu sunt influențate de nicio organizație guvernamentală. Mladen Adamovic, Founder/CEO a lucrat ca inginer de software la Google (2007-2009), unde a dezvoltat aplicații interne. Site-ul condus de el a fost menționat ca sursă de mai multe publicații internaționale de prestigiu, precum Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today, The Sydney Morning Herald, China Daily etc.

Galerie foto și documente




Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMA ORĂ / Lista de miniștri a Guvernului Orban. Nume nou la Justiție

2 Ponta a dat în diaree! Tudose l-a dat cu capul de pereți! „Victore, dac-o mai arzi mult la două capete cu PSD-…

3 CTP, la Digi 24 / Dacă Barna şi USR nu votează guvernul Orban înseamnă că fac o alianţă toxică, ad-hoc, cu PSD

4 EXCLUSIV / Dăncilă și Ponta s-au înțeles ca Guvernul Orban să nu treacă! Guvernul PSD rămâne în funcție până dup…

5 Cea mai perversă și malefică dihanie din statul român! Citiți asta!

recomandări

Te ia DNA: Gherman Petru

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Top 10 piscine din lume