România și Polonia refuză să mai crească tranzitul de cereale din Ucraina
Blocada și atacurile constante care vizează porturile și navele din Ucraina de mai bine de două luni au adus sectorul agricol din țara vecină în pragul colapsului. În fața acestei presiuni, ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, s-a deplasat la Bruxelles pentru a solicita sprijin direct omologilor europeni. Cererea Kievului include suplimentarea rutelor de transport terestre și fluviale prin blocul comunitar, alături de un ajutor financiar de 1,1 miliarde de euro pentru subvenționarea cheltuielilor logistice crescute. În lipsa acestor măsuri, exploatațiile agricole din Ucraina riscă falimentul din lipsă de lichidități, fiind incapabile să înceapă lucrările agricole de toamnă. Vîsoțki a descris situația drept „foarte, foarte critică”, conform publicației Politico.
Fermierii ucraineni nu pot să-și scoată produsele la export/FOTO:Arhiva
Cu toate acestea, principalele porți de ieșire spre Europa – România și Polonia – au avertizat că infrastructura lor și-a atins limitele absolute și că nu mai pot prelua volume suplimentare. Ambele state pun pe primul plan interesele propriilor agricultori, care se confruntă deja cu efectele secetei, ale valurilor de căldură și cu scumpirea carburanților și a îngrășămintelor.
Ministrul român al Agriculturii, Barna Tánczos, a subliniat că protejarea producătorilor locali este o linie roșie. Porturile românești sunt deja sufocate de afluxul de marfă ucraineană, situație complicată suplimentar de cotele scăzute ale Dunării, ceea ce îi blochează pe agricultorii români să își livreze propriile recolte. Deși Bucureștiul a parafat recent un acord bilateral cu Ucraina pentru optimizarea procedurilor vamale și dezvoltarea conexiunilor feroviare, marja de manevră este epuizată. Ministrul a punctat că infrastructura existentă nu poate fi multiplicată peste noapte: „Toată lumea știe că nu putem dubla numărul de trenuri, nu putem dubla capacitatea drumurilor, a căilor ferate și a porturilor. Așa stau lucrurile”.
O poziție la fel de fermă vine de la Varșovia. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului polonez al Infrastructurii, Anna Szumańska, a confirmat oficial că instituția nu pregătește nicio măsură care să sporească capacitatea de tranzit pentru mărfurile agricole venite din Ucraina. Rezistența celor două state evidențiază o fractură clară între promisiunile politice de solidaritate ale Uniunii Europene și realitățile economice de pe plan local. Polonia, alături de Ungaria și Slovacia, interzisese deja importurile de grâne ucrainene pe piețele lor interne înainte de intensificarea luptelor din zona Mării Negre.
Datele oficiale arată că mai puțin de jumătate din recolta destinată vânzării externe reușește să tranziteze coridoarele rutiere, feroviare și fluviale puse la dispoziție de Europa. Dacă rutele maritime rămân închise, până la 35 de milioane de tone de cereale ar putea rămâne blocate pe teritoriul Ucrainei până la sfârșitul anului.
Comisia Europeană evaluează posibilitatea unui plan comun, însă o soluție pe termen scurt pare improbabilă. Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură, a recunoscut urgența temei din prisma securității alimentare globale, arătând că problema trebuie soluționată, dar nu a avansat promisiuni concrete. Între timp, Ucraina caută alternative mai adânc pe continent, sperând să ajungă la porturile din Germania și Țările de Jos. Oficialii Ministerului german al Agriculturii au confirmat că Berlinul sprijină eforturile europene de consolidare a acestor coridoare alternative.
Consecințele blocajului riscă să compromită inclusiv anul agricol viitor. Incapabili să își vândă stocurile de cereale și semințe oleaginoase, producătorii ucraineni rămân fără fonduri pentru însămânțările de toamnă. Oficialii de la Kiev estimează că, în cazul în care situația nu se deblochează până la primăvară, suprafețele agricole cultivate ar putea suferi o reducere dramatică, între 35% și 40%.
Impactul va depăși însă granițele regiunii. O analiză realizată de Consiliul pentru Relații Externe subliniază că peste 17% din comerțul internațional de cereale depinde de exporturile din Ucraina și Rusia. Documentul atrage atenția asupra unui pericol uriaș: insecuritatea alimentară acută provocată de blocarea fluxurilor din Marea Neagră ar putea face mai multe victime la nivel mondial decât luptele desfășurate direct pe front.
Explorează subiectele:
