Românii ignoră beneficiile mentale ale mersului pe jos, preferând recompense rapide
Un studiu recent realizat la nivel național arată că majoritatea românilor asociază mersul pe jos aproape exclusiv cu sănătatea fizică, trecând cu vederea impactul său benefic asupra liniștii interioare, clarității mentale și gestionării stresului. Această percepție limitată se manifestă într-un stil de viață tot mai sedentar, în ciuda faptului că persoanele care merg frecvent în drumeții declară o calitate superioară a vieții și un nivel crescut de energie.
Conform cercetării desfășurate de Unlock Research pentru MedLife, ce a analizat percepția românilor asupra activității fizice și conexiunea dintre mișcare, sănătatea emoțională și stilul de viață, doar o minoritate asociază mersul pe jos cu echilibrul emoțional sau capacitatea de a face față presiunii cotidiene. Preocupările principale vizează reducerea greutății, sănătatea inimii și condiția fizică generală.
Această deconectare între beneficiile fizice și cele psihologice ale mersului pe jos este considerată de reprezentanții MedLife drept cea mai semnificativă concluzie a studiului, sugerând o subestimare a ceea ce se pierde. Cercetarea a evidențiat, de asemenea, o prezență tot mai rară a mersului pe jos în rutina zilnică a românilor: peste jumătate dintre respondenți (56%) petrec majoritatea zilei de lucru stând jos, doar 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi, iar un procent și mai mic, de numai 12%, se implică în drumeții sau parcurge trasee în natură.
Mersul pe jos: exercițiu sau prevenție?
Când sunt întrebați despre avantajele activității fizice, românii menționează cel mai adesea imunitatea, rezistența fizică și controlul greutății. Beneficii esențiale precum reducerea stresului, echilibrul emoțional, claritatea mentală, dezvoltarea rezilienței sau prevenirea comportamentelor nesănătoase sunt amintite mult mai rar. Aceasta indică o percepție a mersului pe jos mai degrabă ca o recomandare medicală, și nu ca un instrument vital de echilibru într-o societate modernă, expusă constant stresului și suprastimulării.
Ani la rând am discutat despre activitatea fizică aproape exclusiv în termenii efectelor asupra organismului. Între timp, lumea s-a schimbat. Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în fața ecranelor, suntem expuși permanent la stimuli și avem tot mai puține momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenții de prevenție pe care o avem la îndemână, iar studiul ne arată că încă îi subestimăm valoarea.Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group
Cei care merg frecvent trăiesc diferit
Studiul a scos în evidență diferențe notabile între persoanele care practică drumețiile și cele care duc un stil de viață sedentar. Participanții care merg frecvent pe jos sunt mai mulțumiți de viața lor, declară mai multă energie, reușesc să se relaxeze eficient după perioade solicitante și acordă o atenție sporită propriei sănătăți. Pentru ei, mersul pe jos este asociat cu reflecția personală, conectarea cu natura, claritatea mentală și recuperarea după stres – aspecte rar menționate de populația generală. Deși rezultatele nu stabilesc o relație cauzală directă, ele ridică semne de întrebare semnificative despre potențialul preventiv al mersului pe jos, o formă de mișcare accesibilă, adesea ignorată.
Recompense rapide într-o societate obosită
O altă tendință îngrijorătoare relevată de studiu este că 84% dintre respondenți au cel puțin un comportament cu risc adictiv, de la utilizarea excesivă a rețelelor sociale la alte forme de recompensare imediată. Mai bine de jumătate dintre români folosesc frecvent social media, iar procentul crește la 62% în rândul celor care nu merg aproape niciodată în drumeții sau pe distanțe lungi. În contrast, persoanele care practică frecvent mersul în natură aleg mai des activități precum timpul petrecut în aer liber, reflecția personală sau implicarea în comunitate pentru a-și menține echilibrul emoțional.
Datele descriu o schimbare de paradigmă. Nu mai discutăm doar despre sedentarism, ci despre felul în care oamenii încearcă să gestioneze stresul, oboseala și presiunea cotidiană. Credem că este momentul să înțelegem mai bine dacă mersul pe jos poate deveni o intervenție de prevenție cu beneficii măsurabile atât pentru corp, cât și pentru sănătatea emoțională.Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group
De la percepții la dovezi concrete
Pornind de la aceste concluzii, MedLife va lansa în curând un proiect observațional, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social, desfășurat pe Via Transilvanica. Acesta își propune să evalueze impactul real al mersului pe jos asupra sănătății fizice și emoționale în condiții de parcurs autentice. Inițiativa va monitoriza modul în care o experiență de mers pe distanțe lungi influențează parametrii relevanți ai sănătății și stării de bine, completând datele sociologice cu măsurători și observații directe din teren. MedLife își propune astfel să contribuie la o nouă perspectivă asupra prevenției, valorificând una dintre cele mai accesibile, dar subestimate, forme de mișcare.
Ca partener de sănătate și wellbeing în proiectul Via Transilvanica, ne-am dorit să înțelegem mai bine legătura dintre un obicei aparent simplu – mersul de jos pe distanțe lungi – și sănătatea românilor. Iar rezultatele acestui studiu ne demonstrează că beneficiile acestei activități depășesc sfera sănătății fizice, având un rol important în autoreglarea emoțională și dezvoltarea unor comportamente mai sănătoase. Într-un context dominat de recompense imediate și comportamente compulsive, în care tot mai mulți oameni caută soluții accesibile de a gestiona stresul și provocările vieții de zi cu zi, e important să știm că mersul pe jos poate funcționa ca un instrument simplu și accesibil pentru suținerea stării de bine.Ina Ilie, Director de Comunicare MedLife Group
MedLife este partener principal de sănătate și wellbeing al Asociației Tășuleasa Social pentru susținerea activităților desfășurate în cadrul proiectului Via Transilvanica, primul traseu pedestru de interes național.
Studiul, o cercetare cantitativă realizată de compania Unlock la comanda MedLife prin metoda CAWI (COMPUTER ASSISTED WEB INTERVIEWS), a inclus un eșantion de 800 de chestionare. Respondenții, bărbați și femei în proporții egale, au fost din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.
Explorează subiectele:
