Românii renunță la leneveală: Vacanțele devin ocazii de învățare și regăsire
Conceptul de vacanță „fly and flop”, unde turiștii zburau pur și simplu către o destinație pentru a se relaxa la soare, este înlocuit de „skilliday”. Această denumire, dată de specialiști, descrie concediile în care învățarea unei noi abilități devine experiența centrală a sejurului.
Tot mai mulți români își doresc să facă ceva nou în concediu. Foto arhivă
Un studiu recent, realizat pe un eșantion de peste 27.000 de persoane din 28 de țări europene, relevă că 48% dintre europeni își doresc să dobândească o abilitate nouă în timpul vacanței, iar 37% au și rezervat deja un astfel de concediu în acest an.
Tendința este și mai pronunțată în rândul tinerilor: aproape șase din zece europeni cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (57%) și peste jumătate dintre cei între 25 și 34 de ani (52%) au optat pentru o vacanță axată pe învățare.
Românii se înscriu în aceeași direcție, 44% dintre respondenții din țară declarând că intenționează să petreacă anul acesta un concediu în care să învețe un meșteșug, un sport sau o abilitate practică. Interesul pentru aceste experiențe este justificat și de percepția valorii: 51% dintre europeni consideră că o vacanță devine mai valoroasă când pleacă acasă cu ceva nou învățat, iar 48% sunt de părere că o abilitate proaspăt dobândită este mai prețioasă decât un suvenir material.
Această evoluție reflectă, de asemenea, o schimbare mai amplă în comportamentul de consum, unde oamenii investesc tot mai mult în experiențe și mai puțin în bunuri materiale. Natalia Lechmanova, economist-șef pentru Europa în cadrul Mastercard Economics Institute, subliniază că turiștii caută amintiri durabile și abilități concrete pe care să le ducă acasă.
Vor să creeze amintiri, dar tot mai des și să plece acasă cu lucruri pe care chiar au învățat să le facă. De la vinificație și prelucrarea lemnului până la ceramică, pictură sau permacultură, oamenii sunt dispuși să plătească pentru experiențe oferite de afaceri locale, care le arată o parte autentică din cultura locului și le oferă o lecție pe care o păstrează și după ce s-au întors acasă.Natalia Lechmanova
O căutare a sensului dincolo de relaxare
Dincolo de aspectele economice și statistici, psihologul clinician principal Gabriela Marc, lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, explică faptul că această schimbare indică o transformare psihologică profundă. Oamenii nu mai caută doar relaxare, ci experiențe care să le confere un sens. „Vacanța nu mai este doar o pauză, este simultan și o încercare de reconectare”, declară Gabriela Marc.
Timp de mulți ani, concediul a fost perceput ca o simplă întrerupere a rutinei profesionale. Psihologul menționează:
Am crezut că, dacă ne oprim suficient de mult, ne vom întoarce automat mai bine. Astăzi însă, tot mai mulți oameni par să caute altceva. Nu mai vor doar să se întoarcă odihniți, vor să se întoarcă schimbați, conectați la sine, la viață.Gabriela Marc
Această nevoie este una firească, având explicații solide în literatura de specialitate. Gabriela Marc detaliază:
Omul nu are nevoie doar de recuperare fizică, are nevoie și de creștere, sens și reconectare cu propriile resurse. Atunci când învățăm ceva nou sunt activate mecanisme asociate cu motivația, curiozitatea, sentimentul de competență și încrederea în sine. Nu mai simțim doar că am consumat o experiență, simțim că ea a lăsat ceva în noi.Gabriela Marc
Acesta este, în opinia sa, motivul pentru care cursuri de ceramică, fotografie, dans, gastronomie sau limbi străine devin tot mai atractive, eclipsând vacanțele axate exclusiv pe odihnă.
Conform studiului Mastercard, pe primul loc în topul abilităților dorite de europeni în vacanță se află învățarea limbilor străine (30%), cu scopul de a putea purta conversații de bază cu localnicii. Urmează cursurile de gătit (28%), experiențele legate de producția vinului, brânzeturilor sau berii (28%), activitățile de wellness precum yoga și meditația (25%), alături de meșteșugurile tradiționale, fotografia sau pictura.
Românii se disting printr-un interes aparte pentru gastronomie: 41% dintre respondenții din România ar participa la cursuri de gătit în vacanță, procent situat printre cele mai ridicate din Europa.
Epuizarea mascată sub presiunea „relaxării perfecte”
Gabriela Marc atrage atenția și asupra unei dimensiuni mai puțin evidente a turismului modern: presiunea psihologică din spatele modului în care oamenii își expun vacanțele. „Nu mai plecăm doar să vedem lumea, călătorim pentru ca lumea să vadă unde am fost”, subliniază psihologul.
Această schimbare transformă vacanța într-un spațiu de validare socială, unde experiențele sunt alese nu doar pentru valoarea lor personală, ci și pentru impactul exterior. „Omul nu se reface autentic atunci când joacă un rol, chiar dacă acel rol arată bine în fotografii”, adaugă ea. În acest context, vacanța poate deveni o continuare a presiunilor din viața profesională și socială, precum cele legate de performanță, imagine și comparație. Consecința este o oboseală care persistă, deoarece „pauza” nu mai este una autentică.
Între plăcere și sens: De ce oamenii caută vacanțe transformatoare
Psihologul Gabriela Marc subliniază că o parte esențială a acestei transformări provine din înțelegerea modului în care oamenii își percep nevoile emoționale, căutând sensul, nu doar plăcerea.
În psihologie, diferența dintre plăcere și sens este esențială. Plăcerea este intensă, dar trecătoare. Sensul se construiește în timp și schimbă felul în care ne raportăm la noi înșine. Nu doar relaxare, ci și sentimentul de progres și competență. Când trăiești luni sau ani într-o viață care nu te mai exprimă, nu pleci în vacanță doar obosit. Pleci epuizat.Gabriela Marc
În astfel de situații, oamenii tind să caute experiențe intense, care oferă o senzație rapidă de „viață trăită”, însă aceasta nu este echivalentă cu odihna autentică. Diferența dintre stimulare și împlinire devine, așadar, fundamentală pentru a înțelege evoluția turismului contemporan. „Sufletul nu se odihnește din validare. Se odihnește din autenticitate”, concluzionează Gabriela Marc.
Explorează subiectele:
