Rusia a cerut înainte de invazie reducerea Armatei Ucrainei la 85.000 de oameni și 350 de tancuri pentru a-i „aproba” aderarea la UE

Rusia a cerut înainte de invazie reducerea Armatei Ucrainei la 85.000 de oameni și 350 de tancuri pentru a-i „aproba” aderarea la UE

Cotidianului american The Wall Street Journal a anunțat că a intrat în posesia unui document privind propunerile de pace discutate în timpul negocierilor ruso-ucrainene din aprilie 2022.

Potrivit documentului din 15 aprilie 2022, care numără nu mai puțin de 17 pagini, Ucrainei i-ar fi fost acceptată de către Rusia aderarea la UE, dar nu și cea la NATO sau la oricare alt bloc militar, forțele armate ale Ucrainei ar fi trebuit reduse la un anumit număr, niciun fel de armament străin nu ar fi trebuit să fie instalat pe teritoriul său, iar Crimeea trebuia recunoscută ca aparținând de facto Rusiei.

Rusia a cerut o Armată a Ucrainei cu 85.000 de militari și maximum 350 de tancuri

2. Ukrainian ... (armata-ucraina_28511700.jpg)

Ukrainian Army. Photo credit: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine

Rusia dorea ca forțele armate ucrainene să fie limitate la 85.000 de militari, 342 de tancuri și 519 sisteme de artilerie, în timp ce negociatorii ucraineni doreau 250.000 de militari, 800 de tancuri și 1.900 de sisteme de artilerie, potrivit documentului. De asemenea, Rusia ar fi vrut să limiteze raza de acțiune a rachetelor ucrainene la 40 de kilometri.

Moscova a cerut ca limba rusă să fie tratată la egalitate cu cea ucraineană în guvernul și tribunalele Ucrainei, o condiție cu care negociatorii ucraineni nu au fost de acord.

Statutul regiunilor estice ocupate de Rusia din 2014 (Donețk și Lugansk) urma să fie convenit în cadrul unei întâlniri între președinții Zelenski și Putin, întâlnire care nu a mai avut loc.

Puterile occidentale, dar și China ar fi trebuit să fie garanția tratatului

3. Foto: Гене... (ucraina-armata_76810500.jpg)

Foto: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine

Tratatul ar fi fost garantat de puteri străine, inclusiv SUA, Marea Britanie, China și Franța care ar fi avut responsabilitatea apărării „neutralității” Ucrainei dacă aceasta ar fi încălcată, a scris WSJ. În afara țărilor menționate, Rusia ar fi dorit să adauge Belarusul pe lista de garanți, în timp ce Ucraina a vrut să includă Turcia.

Nu este clar care au fost elementele în care negocierile s-au blocat, însă, foarte probabil, Ucraina nu a mai avut încredere în angajamentele Rusiei și în asigurările aliaților după ce, în 1994, Rusia, SUA și Marea Britanie semnau Memorandumul de la Budapesta prin care Ucraina beneficia de asistență internațională dacă devenea victima unui act de agresiune în urma renunțării la arsenalul său nuclear. Kievul consideră că Rusia a încălcat acest tratat în 2014, ocupând ilegal Crimeea și Donbasul.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a oferit recent să găzduiască o nouă rundă de discuții de pace între Rusia și Ucraina, însă după nivelul de escaladare la care s-a ajuns șansele semnării unui acord acum sunt mult mai reduse decât în urmă cu doi ani.

Kievul a susținut în mod repetat că discuțiile de pace ar trebui să fie purtate pe baza formulei sale de pace în 10 pași, care include retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina, însă Moscova a respins această propunere.

În prezent, Ucraina lucrează cu Elveția pentru a organiza un summit global pentru pace, în țara vestică, unde peste 160 de țări vor fi invitate să discute formula de pace a Kievului și să creeze un document comun privind pașii considerați necesari pentru a restabili suveranitatea țării. SURSA: defenseromania.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Ploi, grindină și vijelii anunțate de meteorologi. Județele care intră sub cod portocaliu

2 O avea chiloți pe ea?

3 El este trădătorul reținut de DIICOT pentru spionaj în favoarea Rusiei

4 DNA anunță oficial care este „faza” cu Coldea

5 Reacția categorică a lui Gică Hagi, după ce Ianis a fost scos la vânzare de Rangers