Rusia ar putea testa NATO prin „omuleți verzi” în Narva, Estonia, repetând scenariul Crimeei
Temerile privind o posibilă confruntare directă între Rusia și NATO pe flancul estic al Alianței se intensifică, pe măsură ce Moscova își sporește atacurile hibride împotriva Occidentului. Statele baltice, foste republici sovietice, au devenit o țintă centrală în strategia Kremlinului, existând semne că Rusia ar putea încerca să testeze apărarea NATO printr-un scenariu similar cu cel din Crimeea, folosind așa-numiții „omuleți verzi”.
În contextul dificultăților întâmpinate de armata rusă în Ucraina, Moscova a intensificat acțiunile hibride împotriva țărilor occidentale. Un avertisment direct i-a fost transmis președintelui Vladimir Putin de către directorul CIA, John Ratcliffe, în urma unor rapoarte recente ale serviciilor de informații care indică o creștere a dorinței Kremlinului de a testa apărarea alianței NATO, în special pe flancul său estic. Ratcliffe a zburat recent la Moscova tocmai pentru a-l avertiza pe Putin să nu atace membrii Alianței.
Suspiciunile privind implicarea Rusiei s-au extins asupra mai multor incidente recente din Europa. Printre acestea se numără exploziile survenite la fabrici de armament din Italia și Bulgaria, o tentativă de asasinat împotriva directorului unei companii germane din industria de apărare, precum și un atac cu dronă asupra unui avion cargo ucrainean pe aeroportul din Leipzig, care a eșuat doar din cauza unei defecțiuni a detonatorului.
În luna iulie, Statele Unite au emis o avertizare către Polonia referitoare la o potențială incursiune rusească în următoarele luni, conform unei relatări a publicației The Telegraph . Principalul obiectiv al deplasării lui Ratcliffe în capitala Rusiei a fost acela de a descuraja Moscova de la „orice acțiune de intensificare a tensiunilor cu statele baltice”.
Statele Baltice: Un flanc expus al NATO
Cele trei țări baltice – Letonia, Lituania și Estonia – reprezintă cel mai vulnerabil flanc al alianței NATO. Ele au granițe directe cu Rusia și, dată fiind dimensiunea lor redusă, nu pot aplica tactica „apărării în adâncime”, care implică retragerea strategică a armatelor înainte de a lansa contraatacuri. Aceste state ex-sovietice simbolizează acum extinderea democrației occidentale după Războiul Rece, devenind astfel o țintă prioritară pentru Kremlin.
În fața noilor avertismente privind un posibil atac rusesc, țările baltice au adoptat o strategie similară cu sloganul britanic „Păstrați-vă calmul și continuați” din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
O sursă din serviciile de securitate baltice, familiarizată cu planificarea strategică a apărării pe flancul estic, a declarat: „Trebuie să rămânem calmi, dar vigilenți.”
Narva, Estonia: Un potențial punct fierbinte pentru propaganda rusă
Discuțiile despre un potențial atac rusesc se concentrează în special asupra orașului Narva din Estonia, o localitate unde majoritatea populației este formată din etnici ruși și care a intrat în atenția mașinăriei de propagandă a Moscovei.
În ultimele luni, au apărut numeroase conturi pe platforma Telegram care solicită crearea unei așa-zise „Republici Populare Narva”, un mic stat independent pentru minoritatea rusă din Estonia. Retorica utilizată este izbitor de similară cu cea folosită anterior în cazul forțelor proruse din estul Ucrainei.
Pentru a amplifica tensiunile, Kremlinul ar putea chiar organiza un atac sub steag fals, acuzând forțele de securitate estoniene de uciderea sau rănirea unor cetățeni de origine rusă. Această tactică ar aminti de modul în care „omuleții verzi” au intervenit în Crimeea în anul 2014.
Discuțiile despre un potențial atac rusesc se concentrează asupra orașului Narva din Estonia, care a intrat în vizorul mașinăriei de propagandă a Moscovei și unde majoritatea populației este formată din etnici ruși. Foto: Profimedia Images Scenariul „incursiunii limitate” și testarea Articolului 5 NATO
Potrivit lui Justin Bronk, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), o incursiune în țările baltice nu ar necesita o operațiune militară de complexitatea celei din Crimeea. Moscova ar putea ocupa un teritoriu restrâns la graniță, având ca scop principal testarea voinței NATO de a invoca Articolul 5, care prevede că un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor.
Invazia ar putea viza puncte strategice limitate, precum un pod, un aerodrom sau o substație electrică, în loc să ocupe un oraș întreg. Rusia ar utiliza un număr restrâns de forțe sub acoperire, sprijinite de artilerie, sisteme de apărare antiaeriană și echipamente de război electronic, poziționate strategic aproape de frontieră.
Kremlinul ar putea, de asemenea, să sprijine forțele proruse din zonele ocupate prin livrarea de ajutoare militare, sperând să profite de orice indecizie a alianței NATO pentru a-și consolida prezența pe teritoriul vizat.
O incursiune în țările baltice nu ar necesita o operațiune militară la fel de complexă ca în cazul capturării Crimeei. Foto: Getty Images Reacția NATO și dilema Coridorului Suwalki
Dacă NATO nu ar invoca Articolul 5 în cazul unei astfel de incursiuni, Justin Bronk avertizează că „ar fi o lovitură uriașă asupra credibilității alianței, poate chiar fatală”. Doar Washingtonul dispune de armamentul necesar pentru a neutraliza sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei; în absența acestora, avioanele militare NATO lansate pentru a bombarda forțele invadatoare ar putea fi doborâte cu ușurință.
În fața unei incursiuni rusești, Estonia ar putea opta să reacționeze militar fără a mai aștepta permisiunea Alianței. Un fost ofițer al armatei britanice, cu o bună cunoaștere a situației din Estonia, a comentat: „Cred că reacția lor ar fi rapidă și puternică.”
De-a lungul deceniilor, strategii NATO au fost constant preocupați de un posibil atac al forțelor ruse asupra „coridorului Suwalki” – o fâșie de teritoriu între Polonia și Lituania. Un atac din două direcții, atât din exclava Kaliningrad, cât și de pe teritoriul Belarusului, ar putea izola trupele NATO și le-ar bloca capacitatea de a acorda ajutor terestru aliaților baltici.
Analiștii militari din vest au privit de mult timp coridorul Suwalki ca pe o potențială zonă de conflict în orice confruntare dintre Rusia și NATO. Foto: Profimedia Images Cu toate acestea, Justin Bronk nu consideră probabil un atac rusesc asupra coridorului Suwalki, deoarece acesta „ar garanta un război în toată regula împotriva NATO”. El adaugă că Rusia ar pierde un astfel de conflict, cu excepția situației în care ar recurge cu succes la arme nucleare, ceea ce ar implica un risc imens.
Explorează subiectele:
