Rusia ar putea testa un stat NATO în câteva luni, avertizează serviciile secrete
Temerile privind o extindere a agresiunii rusești au căpătat o vizibilitate sporită după ce Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a avertizat în fața legislativului de la Varșovia că Moscova ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete asupra spațiului aliat. Potrivit șefului guvernului polonez, o asemenea operațiune ar avea ca miză demonstrarea faptului că garanțiile de securitate colectivă prevăzute de Articolul 5 din Tratatul NATO ar fi doar teoretice, lipsite de o aplicare practică imediată. Concluziile au fost susținute și de președintele francez Emmanuel Macron, care le-a apreciat drept solide și fundamentate pe date concrete, convocând de urgență la Paris liderii partidelor politice și posibilii candidați la alegerile din 2027 pentru a analiza riscul sporit de securitate.
Această stare de neliniște survine în contextul debutului sesiunii Adunării Generale a ONU și pe fondul unei intensificări bruște a loviturilor aeriene pe frontul din Ucraina. În noaptea de duminică, forțele ucrainene au executat unul dintre cele mai ample atacuri cu drone și rachete de la debutul invaziei, vizând obiective din Moscova și din diverse alte regiuni ale Federației Ruse.
Drone Shahed / FOTO: Shutterstock
Între avertismente de incursiune și apeluri la calm
Perspectivele din rândul comunității informative europene nu sunt însă uniforme, așa cum reiese din evaluările prezentate publicației The Guardian de trei conducători de servicii secrete. Michal Koudelka, directorul agenției cehe de contrainformații BIS, a explicat la Praga că tacticile Kremlinului ar putea depăși utilizarea dronelor și ar putea lua forma unei acțiuni terestre reduse ca amploare pe teritoriul unui membru NATO de la granița estică. Acesta consideră că riscul presupune incursiuni limitate, diversiuni sub steag fals și război informațional agresiv, o astfel de încercare fiind probabilă în câteva luni, în pofida eforturilor internaționale preventive.
În schimb, capitalele baltice privesc cu mai multă prudență ipoteza unei escaladări majore sau a unei invazii. Argumentul principal este legat de epuizarea resurselor armatei ruse pe frontul ucrainean, oficialii din zonă subliniind că amplificarea disproporționată a fricii convine intereselor Moscovei. Normunds Mežviets, directorul general al VDD (serviciul leton de securitate), a precizat că nu există repere concrete privind iminența unei lovituri, deși există indicii că Rusia caută metode de acțiune mai tranșante. Oficialul se întreabă dacă planurile sunt operaționale sau doar parte dintr-o campanie hibridă de răspândire a insecurității.
Această repoziționare îi aduce pe reprezentanții baltici într-o postură inedită: după ani în care au reproșat Vestului pasivitatea față de Rusia, acum le recomandă partenerilor moderație publică pentru a feri societățile și mediul economic intern de șocuri psihologice. Jonatan Vseviov, secretar general în Ministerul Afacerilor Externe din Estonia, a intervenit împotriva panicii generate în spațiul online, dând asigurări că populația va fi informată oficial și deschis dacă vor exista pericole reale, îndemnând la păstrarea calmului și la continuarea sprijinului pentru Kiev.
Schimbarea metodelor de sabotaj pe continent
Deși Dmitri Peskov a afirmat că speculațiile privind un atac asupra NATO sunt lipsite de fundament, umbra anului 2022 – când Moscova nega planurile de invazie denunțate de serviciile americane – planează încă asupra decidenților occidentali. Totodată, nici reprezentanții cehi și nici cei letoni nu au dezvăluit dacă deplasarea neanunțată a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova și Riga a avut rolul de a transmite un avertisment direct rușilor.
Concomitent cu eforturile diplomatice promovate de trimișii administrației Trump (Steve Witkoff și Jared Kushner), care au călătorit la Moscova și la Kiev, scepticismul european rămâne ridicat. Thomas Nilsson, aflat la conducerea serviciului militar suedez de securitate și informații, consideră că deschiderea spre dialog afișată de Rusia este un simplu „teatru de negociere”, Vladimir Putin menținându-și convingerea că își poate realiza obiectivele prin forță.
Consensul experților se conturează însă în privința extinderii acțiunilor subterane ale Rusiei. După ce a evitat provocarea deschisă a unui răspuns militar colectiv – limitându-se la violări ale spațiului aerian precum cea din Polonia de anul trecut –, Kremlinul își recalibrează sabotajele. Mežviets a menționat că țintele nu mai sunt incendierile aleatorii menite să producă panică, ci rețeaua feroviară, logistica destinată armatei ucrainene și industria occidentală de apărare.
Nilsson a caracterizat episodul dronei înarmate descoperite pe aeroportul din Leipzig drept o „schimbare de paradigmă”, ilustrând disponibilitatea Moscovei de a periclita infrastructura critică și vieți omenești în inima Europei. Potrivit șefului spionajului suedez, rușii încearcă să genereze dezbateri nesfârșite în cadrul Alianței pe marginea Articolului 4, fără măsuri concrete. La rândul său, Michal Koudelka a indicat că strategia rusească de „escaladare pentru dezescaladare” are ca efect secundar paralizarea activității serviciilor partenere, forțate să verifice orice incident tehnic sau incendiu obișnuit ca pe un potențial act de terorism.
Explorează subiectele:
