Șoc la Berlin: Stânga radicală preia puterea, în timp ce AfD explodează în est
Scena politică germană traversează o reconfigurare majoră în urma scrutinelor regionale de la sfârșitul săptămânii. În Berlin, partidul Die Linke a produs surpriza și s-a clasat pe primul loc, cu un scor de 25,3%, aproape dublu față de cel înregistrat la precedentele alegeri. Pe locurile următoare s-au situat conservatorii din CDU conduși de cancelarul Friedrich Merz (19%), extrema dreaptă AfD (16%) și social-democrații din SPD, care au suferit o înfrângere usturătoare, obținând doar 12,1% din voturi.
Candidata din fruntea listei, Elif Eralp, avocată de origine turcă Foto: X@abrahamendieta
Această evoluție ar putea propulsa la conducerea primăriei din Berlin primul reprezentant al formațiunii Die Linke — moștenitoarea fostului partid comunist est-german — la 36 de ani de la căderea Zidului și reunificarea țării. Arhitecta acestui succes este Elif Eralp, o avocată în vârstă de 45 de ani și apărătoare a drepturilor omului, ai cărei părinți au fugit din Turcia după lovitura de stat din 1980.
Eralp s-a concentrat masiv pe criza imobiliară, numind explozia chiriilor drept „cea mai mare problemă socială” a metropolei. După aflarea rezultatelor, ea a reiterat ferm planul de a trece în proprietate publică marile fonduri locative deținute de companii private. Măsura ar urma să pună în aplicare referendumul local din 2021, validat atunci de 58% dintre alegători, prin care se cerea exproprierea a aproximativ 220.000 de locuințe.
Totuși, aplicarea acestei inițiative rămâne sub semnul întrebării. Costul operațiunii este colosal, secretarul general al SPD, Tim Kluessendorf, evaluându-l la aproximativ 20 de miliarde de euro. În plus, sprijinul popular pare să se fi erodat: cel mai recent sondaj Infratest Dimap arată că doar 37% dintre cetățeni mai susțin ideea naționalizării.
Negocieri tensionate și ascensiunea neîntreruptă a extremei drepte
Deși SPD și Verzii (Grüne) s-au arătat dispuși să discute formarea unei alianțe locale cu Die Linke, negocierile nu vor fi simple. Liderul ecologist Felix Banaszak a impus o condiție strictă: un angajament clar împotriva antisemitismului, ca reacție la scandalurile care au vizat filiale locale ale formațiunii de stânga. Conducerea Die Linke a respins acuzațiile de antisemitism sistemic, afirmând că militează consecvent împotriva oricărui comportament discriminatoriu, fie că este vorba despre rasism, sexism sau antisemitism.
În paralel, extrema dreaptă a înregistrat un nou succes răsunător în estul Germaniei. În landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, partidul AfD s-a plasat pe primul loc cu 38,3% din voturi, un procentaj aproape dublu față de alegerile trecute, consolidându-și avântul după triumful consemnat în Saxonia-Anhalt pe 6 septembrie. De altfel, formațiunea a bifat și la Berlin cel mai ridicat procent din istoria sa, cu 16%.
Pentru creștin-democrați, votul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală a marcat o premieră umilitoare: CDU nu a mai reușit să atingă pragul necesar și a fost exclusă complet din legislativul regional. În tabăra social-democrată, deși a pierdut peste trei procente, actualul premier regional Manuela Schwesig își va păstra mandatul, bucurându-se de refuzul general al celorlalte partide de a guverna alături de AfD. Lupta sa directă împotriva extremei drepte i-a sporit însă influența în interiorul SPD, unde este deja văzută ca o posibilă candidată pentru președinția federală a partidului.
Lovitură dură pentru Friedrich Merz la nivel federal
Eșecul usturător de duminică are ecouri directe la cel mai înalt nivel al puterii. Cancelarul federal Friedrich Merz a renunțat chiar și la deplasarea la New York, unde trebuia să ia parte la Adunarea Generală a ONU, preferând să gestioneze criza la sediul partidului. La doar 14 minute de la primele proiecții, Merz a recunoscut deschis că cifrele sunt „catastrofale”, deși a susținut că executivul va continua pachetul de reforme stabilit.
Presiunea internă pe cancelarul german este însă uriașă. O cercetare sociologică realizată de postul ZDF indică faptul că 80% din publicul larg și 70% dintre alegătorii CDU îl găsesc direct vinovat pe Merz pentru această cădere electorală. La rândul său, vicecancelarul și liderul social-democrat Lars Klingbeil a admis deschis că actuala coaliție guvernamentală a dat greș în explicarea și promovarea măsurilor reformiste către populație.
Explorează subiectele:
