Rusia ascunde tot mai greu costurile războiului de propriii cetățeni. Putin folosește tacticile fostului președinte al Siriei, Bashar al-Assad

Deși războiul din Ucraina a trecut în ultimele luni într-un plan secund în agenda internațională, atacurile ucrainene tot mai îndrăznețe asupra unor obiective aflate în adâncul teritoriului rus arată că conflictul intră într-o nouă etapă. Loviturile care au vizat inclusiv zone din apropierea Sankt Petersburgului demonstrează că Ucraina dispune de capabilități care până nu demult păreau imposibile, iar Kremlinului îi este din ce în ce mai greu să țină populația departe de realitatea războiului, notează The Telegraph.

În timp ce Rusia continuă bombardamentele asupra orașelor și infrastructurii civile din Ucraina, multe dintre armele prezentate de Moscova drept „invincibile” nu au produs efectele strategice promise. Publicația britanică remarcă faptul că sistemele occidentale de apărare antiaeriană, inclusiv celebrul Patriot, au demonstrat că pot intercepta inclusiv rachete hipersonice rusești precum Kinjal sau Zircon.

Potrivit analiștilor, diferența dintre retorica Kremlinului și realitatea de pe câmpul de luptă devine tot mai evidentă.

Războiul ajunge la porțile Moscovei

Dezvoltarea accelerată a dronelor și rachetelor ucrainene a adus Moscova și Sankt Petersburgul în raza atacurilor. Pentru milioane de ruși din marile centre urbane, războiul nu mai este un conflict îndepărtat desfășurat în stepele Ucrainei, ci o amenințare care începe să afecteze viața de zi cu zi.

Tot mai multe familii din marile orașe se tem că mobilizarea ar putea ajunge și la fiii lor. Până acum, cea mai mare parte a pierderilor umane a fost suportată de regiunile sărace, de minoritățile etnice și de persoanele recrutate din penitenciare. După mai bine de patru ani de război și sute de mii de victime, îngrijorarea începe însă să se extindă și în rândul clasei de mijloc urbane.

Aceste temeri contribuie la schimbarea treptată a percepției publice asupra conflictului.

Economia resimte efectele războiului

Un alt semnal al presiunii crescânde este deficitul de forță de muncă. Potrivit mai multor informații apărute în presa internațională, Rusia atrage tot mai mulți muncitori din India și din alte state asiatice pentru a acoperi golurile lăsate de bărbații trimiși pe front, uciși în lupte sau plecați din țară pentru a evita recrutarea.

Au existat inclusiv acuzații potrivit cărora unii dintre acești cetățeni străini au ajuns mult mai aproape de zonele de conflict decât li s-ar fi promis inițial.

În opinia publicației britanice, Kremlinul continuă să controleze strict spațiul informațional, însă devine din ce în ce mai dificil să ascundă costurile economice și umane ale unui război prelungit.

Zelenski: „Nu contează ce ne spune nouă vreun grup de negociatori. Toţi aceşti oameni sunt nişte nimeni, din păcate. Putin ia deciziile”

Primele fisuri în imaginea de invulnerabilitate

The Telegraph consideră că unul dintre primele semnale vizibile ale tensiunii interne a fost necesitatea unor măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea Moscovei în timpul unor evenimente simbolice, inclusiv paradele militare.

În Rusia, simbolurile au o încărcătură politică majoră, iar orice sugestie că autoritățile nu pot garanta securitatea deplină a capitalei afectează imaginea de forță proiectată de Kremlin.

Publicația amintește că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acordat întotdeauna o importanță deosebită comunicării strategice, iar mesajele sale privind parada din 9 mai de la Moscova au avut și o puternică dimensiune psihologică.

Lecția Siriei și limitele războiului prin intimidare

Autorii analizei compară actuala strategie a Rusiei cu tactici folosite anterior de regimul lui Bashar al-Assad în Siria, unde atacurile asupra populației civile au fost folosite pentru a forța capitularea adversarilor.

Istoria arată însă că populațiile supuse unor presiuni extreme nu cedează întotdeauna. În unele cazuri, rezistența se întărește, iar costurile politice pentru liderii care mizează exclusiv pe forță cresc semnificativ.

Kremlinul, prins între război și economie

Deși cifrele exacte privind pierderile din război rămân disputate, există un consens că atât Ucraina, cât și Rusia au suferit pierderi extrem de mari. Pentru Moscova, problema este amplificată de presiunea economică și de dificultatea de a menține sprijinul populației pe termen lung.

În paralel, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor, porturilor și infrastructurii industriale au început să afecteze sectoare importante ale economiei ruse. Potrivit unor informații publicate anterior de Reuters, președintele rus Vladimir Putin le-a cerut oficialilor să găsească soluții pentru relansarea creșterii economice.

Mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri au transmis însă că cea mai eficientă măsură pentru economia Rusiei ar fi încheierea războiului.

Pe acest fond, The Telegraph apreciază că presiunile militare, economice și politice asupra Kremlinului continuă să se acumuleze. Rămâne neclar dacă acestea vor produce schimbări majore pe termen scurt, însă semnele unei erodări treptate a stabilității interne devin tot mai greu de ignorat.

Pentru moment, concluzionează publicația britanică, Rusia pare să se apropie de o etapă critică a conflictului, una în care realitățile de pe front și costurile războiului ar putea deveni imposibil de ascuns chiar și pentru un regim care controlează strict informația.