Rusia forțează liniile roșii ale NATO în Marea Neagră, în timp ce România devine tot mai expusă
Atacurile din Marea Neagră testează liniile roșii ale NATO Foto: MAI
Securitatea din bazinul Mării Negre s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni, pe fondul unor lovituri repetate asupra transportului naval civil din proximitatea granițelor NATO, potrivit unei analize Reuters . După ce șapte ambarcațiuni comerciale au fost vizate luna trecută în apropierea României și Bulgariei, alianța militară condusă de Statele Unite a promis întărirea flancului estic prin trimiterea de drone, sisteme radar și avioane de patrulare maritimă.
Măsurile anunțate nu au oprit însă agresiunile. La doar trei zile după decizia NATO, pe 23 octombrie, o altă navă comercială a fost lovită chiar la limita apelor teritoriale ale României. Mai mult, săptămâna trecută, dronele navale au scufundat un portcontainer sub pavilion grecesc aflat în zona economică exclusivă a Bulgariei.
Deși Ministerul Apărării de la Moscova nu a oferit comentarii pe marginea acestor incidente, iar oficialii ruși neagă constant că ar ataca statele vecine Ucrainei — acuzând în schimb guvernele europene că alimentează conflictul prin livrările de armament către Kiev —, experții militari nu au dubii privind autorul loviturilor. Compania de securitate maritimă Ambrey a precizat că înregistrările video de la cel mai recent incident surprind o dronă navală ale cărei caracteristici corespund unui model de fabricație rusească.
Sidharth Kaushal, cercetător principal în cadrul institutului britanic de analiză militară RUSI, a subliniat gravitatea situației: „Cred că este, fără îndoială, o escaladare”.
Vulnerabilitatea României și ezitările Occidentului
Din totalul navelor lovite în cursul lunii octombrie, una se găsea chiar în apele teritoriale românești, iar alte opt se aflau în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Majoritatea acestor ambarcațiuni fie așteptau la ancoră, fie tranzitau zona unui canal navigabil esențial din România, utilizat de Ucraina pentru a-și exporta mărfurile.
Pentru București, Marea Neagră nu reprezintă doar o arteră comercială vitală, ci și gazda perimetrului Neptun Deep. Acest proiect offshore, de care s-a apropiat o dronă navală încă din luna august, urmează să transforme România în principalul producător de gaze naturale din Uniunea Europeană începând de anul viitor. În ciuda acestor riscuri, autoritățile române s-au limitat să acuze Moscova de atacuri „sistematice” împotriva navelor civile, evitând să atribuie direct Rusiei incidente punctuale în lipsa unor probe criminalistice. La rândul său, guvernul de la Sofia nu a lansat acuzații directe, dar a admis că unele lovituri par să servească intereselor rusești.
Aceste provocări vin într-un context geopolitic complicat, marcat de reevaluarea prezenței militare americane în Europa, pe măsură ce Washingtonul își mută atenția către China. De altfel, Statele Unite au retras anul trecut 1.000 de soldați de pe teritoriul României.
Un oficial român de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru Reuters, a explicat că Moscova profită de această conjunctură: „Este un moment în relația transatlantică pe care Putin probabil dorește să îl exploateze. Atenția UE și a NATO este importantă, iar forțele lor se concentrează în prezent spre nord și spre statele baltice.” Același oficial a atras atenția că România are o nevoie presantă de radare și de sisteme de interceptare sol-aer pentru a face față amenințărilor.
Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră din cadrul Middle East Institute din Washington, confirmă faptul că alianța nu a întărit apărarea României așa cum a procedat în Polonia sau în țările baltice, în ciuda apelurilor repetate venite de la București. „Bruxellesul și Washingtonul încă nu par să fi decis dacă Marea Neagră face pe deplin parte din angajamentul NATO”, a punctat experta.
Făcând o paralelă cu dronele rusești care au violat spațiul aerian al alianței în ultimii ani, Joja a explicat că Moscova mizează pe teama Occidentului de a nu amplifica războiul: „Este vorba despre testarea acestor linii roșii, cu deplina conștientizare că vom face tot posibilul pentru a lua cele mai limitate măsuri”. În plus, analista a menționat că statele occidentale se confruntă cu o penurie de arme de interceptare cu costuri reduse, o problemă care s-a acutizat din cauza conflictului din Iran.
În replică, un reprezentant al NATO a calificat acțiunile Rusiei — menite să intimideze aliații care ajută Ucraina — drept o amenințare gravă de securitate, dar a dat asigurări că angajamentul de a apăra fiecare stat membru, inclusiv din zona Mării Negre, rămâne „de neclintit”. Oficialul a recunoscut necesitatea unor soluții ieftine și eficiente împotriva dronelor, menționând că alianța s-a angajat deja să aloce peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru dezvoltarea acestor capabilități.
Prăbușirea exporturilor și războiul de uzură economică
Potrivit lui Andriy Ryzhenko, analist naval și fost ofițer superior în marina Ucrainei, testarea vigilenței NATO este însă doar un obiectiv secundar al Kremlinului, ținta principală fiind sugrumarea comerțului maritim ucrainean. În perioada premergătoare împlinirii a cinci ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie, frecvența loviturilor în Marea Neagră și Marea Azov a crescut alarmant.
Datele furnizate de Tomas Alexa, analist principal la Ambrey Analytics, arată că între lunile mai și octombrie, ambele tabere beligerante au lovit 317 nave comerciale și alte tipuri de ambarcațiuni. Cifra este de peste patru ori mai mare față de intervalul precedent de șase luni, când s-au înregistrat 74 de nave avariate. Dacă în trimestrul al treilea Ucraina a condus ofensiva cu 137 de atacuri față de cele 92 ale Rusiei, balanța s-a inversat dramatic în octombrie, când forțele ruse au lovit 38 de nave, comparativ cu doar cinci atacuri reușite de ucraineni.
Acest război al infrastructurii portuare a paralizat principalul coridor de export pentru petrol și cereale al ambelor națiuni, forțându-le să caute trasee ocolitoare. Din cauza bombardamentelor rusești, Kievul a fost nevoit, la finalul lunii iulie, să își suspende activitatea în porturile de la Marea Neagră. Mărfurile ucrainene au fost redirecționate către porturile dunărene, tranzitând apoi Canalul Sulina și apele românești ale Mării Negre către sud. Chiar și cu această rută de avarie, statisticile guvernamentale indică o scădere drastică a exporturilor de cereale ucrainene prin porturi: doar 0,81 milioane de tone în septembrie, față de 2,1 milioane de tone în septembrie anul trecut.
Nici comerțul Rusiei nu a scăpat neatins. Datele privind exporturile rusești analizate de Reuters relevă că Moscova a reușit să expedieze în septembrie doar 0,3 milioane de tone de cereale prin Marea Neagră și Marea Azov, un colaps uriaș față de cele 4,74 milioane de tone înregistrate în aceeași lună a anului precedent.
Avertismentul lui Zelenski și negocierile blocate
Impactul global al blocadei de facto din Marea Neagră a dus deja la scumpirea accelerată a combustibililor și a cerealelor pe piețele internaționale. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a atras atenția încă de luna trecută asupra unui pericol iminent: „Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale. Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă”.
Pentru a preveni un dezastru alimentar și comercial, state precum Turcia, India și Egiptul au promovat ideea unor armistiții maritime. Sâmbătă, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a confirmat că există un interes internațional tot mai mare pentru un astfel de acord limitat. Cu toate acestea, Moscova a respins deja propunerea unui armistițiu maritim restrâns, motivând că măsura nu ar face decât să ofere un avantaj tactic și un moment de respiro guvernului de la Kiev.
Tensiunile rămân la cote maxime în regiune. Scufundarea navei grecești de săptămâna trecută s-a produs chiar în timp ce la Sofia avea loc o reuniune de urgență a miniștrilor apărării și a șefilor armatelor din România, Bulgaria și Turcia. Cu această ocazie, ministrul turc al Apărării — a cărui țară deține controlul asupra tranzitului navelor militare prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, conform Convenției de la Montreux, și care încă așteaptă un răspuns oficial de la Kiev și Moscova privind propunerea de armistițiu — a cerut ferm atât Rusiei, cât și Ucrainei să înceteze imediat atacurile asupra navelor din Marea Neagră.
Explorează subiectele:
