Rusia trăiește acum scenariul de coșmar energetic pe care-l promitea Europei

Rusia se confruntă cu o criză energetică profundă, marcată de restricții severe la achiziția de combustibil și o infrastructură civilă neglijată, pe măsură ce atacurile cu drone ale Ucrainei vizează rafinăriile și depozitele de petrol ale Kremlinului. Experta Eugenia Gusilov de la Romania Energy Center anticipează o iarnă deosebit de dificilă pentru cetățenii ruși și o potențială implozie economică, o situație care ironic, oglindește scenariile apocaliptice pe care propaganda rusă le promitea Europei acum doi ani.

Situația actuală din Rusia, caracterizată prin limitări drastice la pompă, o cenzură informațională strictă și o infrastructură civilă lăsată în paragină în favoarea bugetului militar, este rezultatul direct al campaniei ucrainene de țintire a rafinăriilor rusești cu drone. Eugenia Gusilov, fondatoarea Romania Energy Center, a analizat aceste evoluții, avertizând că, deși nemulțumirile populare nu vor dărâma regimul, economia rusă se îndreaptă rapid spre o criză internă majoră.

Benzina, un bun de vânătoare în Rusia

Dificultățile pentru cetățenii ruși au devenit vizibile încă de la sfârșitul lunii iunie, când au fost impuse restricții severe la achiziționarea de combustibil, inclusiv limite de 20 sau 50 de litri. Pentru a preveni realimentările repetate în aceeași zi, numerele de înmatriculare ale vehiculelor erau înregistrate. În prezent, situația a degenerat într-un "adevărat dezastru", conform Eugeniei Gusilov, care subliniază că, deși presa românească reflectă doar parțial această realitate, viața cotidiană în Rusia a devenit extrem de dificilă.

Găsirea benzinei a devenit un adevărat efort, oamenii "vânând" combustibilul. Unii traversează granița în Kazahstan pentru a alimenta și a umple canistre, forțând autoritățile kazahe să interzică umplerea canistrelor pentru a-și proteja propriile rezerve. Astfel, rușii de rând sunt nevoiți să cumpere benzină și să o depoziteze pe balcoane, mirosul de combustibil fiind resimțit în blocurile de locuințe. Această realitate, greu de imaginat în România, marchează o întoarcere la lipsurile și penuriile generalizate ale anilor ’90, consecința directă a unei politici distructive și a unui război considerat inutil.

O iarnă rece și o economie în prag de implozie

Estimările experților indică o iarnă viitoare deosebit de aspră pentru ruși, având în vedere că deja s-au confruntat cu dificultăți semnificative în anii precedenți. Impactul este amplificat de neglijarea investițiilor în mentenanța infrastructurii civile (drumuri, poduri, clădiri) încă din 2004, fondurile fiind redirecționate către bugetul militar pentru a recruta noi voluntari în Ucraina. Această lipsă de investiții creează acum condițiile pentru o prăbușire treptată a infrastructurii, a sistemului bancar și a altor sectoare.

Pierderile masive suferite de oamenii de afaceri, ale căror mărfuri achiziționate prin credite bancare au fost distruse în depozitele logistice lovite de atacuri, agravează situația. Incapacitatea acestora de a-și rambursa creditele, alături de problemele cu creditele imobiliare, afectează lichiditatea sistemului bancar. Toate aceste dificultăți, venind din multiple direcții, ar putea declanșa o "adevărată implozie a societății și economiei rusești".

Populația, masă amorfă în fața schimbării

În ciuda acestor provocări, Eugenia Gusilov consideră că șansele ca nemulțumirea populației să ducă la o schimbare politică sunt reduse. Ea explică această situație prin lipsa de mobilizare și prin retragerea sistematică a instrumentelor de acțiune civică de-a lungul anilor:

Speranța Ucrainei este aceea de a genera o nemulțumire la nivelul întregii societăți ruse, care să afecteze economia și viața de zi cu zi a cetățenilor, astfel încât să se producă o schimbare din interiorul Rusiei. Cu toate acestea, eu cred că șansele ca acest lucru să se întâmple sunt extrem de reduse, pentru că populația rusă pare să fie o masă amorfă, fără putere politică sau militară și, în opinia mea, incapabilă să acționeze pentru înlăturarea actualei conduceri. Oamenii nu reușesc să se mobilizeze, deoarece, de-a lungul anilor, li s-au retras sistematic toate instrumentele care le-ar fi permis să se constituie într-o forță capabilă să propună o schimbare sau o alternativă reală. Personal nu cred că schimbarea poate veni din partea cetățenilor ruși, deoarece aceștia au fost infantilizați și nu își dau seama de ce Ucraina lansează drone asupra lor, crezând că nu au nicio vină, deși Putin acționează în numele poporului rus de patru ani.

Eugenia Gusilov

Experta mai adaugă că petrolierele care transportă țiței kazah au fost cel mai probabil victime colaterale neintenționate, o consecință secundară a acțiunilor de război.

Opacitate și incertitudine în evaluarea rezilienței

Determinarea momentului exact al unui eventual colaps energetic rămâne incertă, deoarece, după cum spune un vechi dicton, „Rusia nu este niciodată atât de puternică pe cât credem noi și niciodată atât de slabă pe cât credem noi.” Dificultatea de a plasa Rusia pe o scară precisă, de a evalua reziliența societății și de a stabili cât ar mai fi necesar până la un colaps inevitabil este extrem de mare, în special din exterior, din cauza lipsei de date statistice transparente. Cenzura informațiilor, inclusiv a datelor demografice precum statisticile privind nașterile și decesele, împiedică populația să înțeleagă gravitatea reală a situației, făcând orice prognoză dificil de realizat.

Ironia istoriei: Rusia, victima propriei propagande

Paradoxal, Rusia trăiește acum scenariul apocaliptic pe care îl promitea Europei în primăvara anului 2022. După ce Gazprom a început să reducă livrările de gaze către Europa, propaganda pro-Kremlin a lansat o campanie coordonată pentru a induce panică. Obiectivul era să convingă cetățenii europeni că sprijinul pentru Ucraina le va aduce suferințe insuportabile, forțând guvernele să cedeze și să renunțe la sancțiuni.

Narațiunea centrală sugera că Europa nu va supraviețui iernilor fără resursele energetice rusești, previzionând un colaps economic iminent, case înghețate și neliniște civilă. Sancțiunile erau prezentate ca un act de automutilare, lovind mai puternic Europa decât Rusia. S-au răspândit informații false și manipulări, inclusiv un fals care îl cita pe Josep Borrell, înalt oficial UE, cerând europenilor să înghețe de dragul democrației. Previziuni sumbre despre prețurile astronomice ale gazelor și rezerve insuficiente au fost vehiculate.

Campania includea și elemente vizuale, cum ar fi videoclipuri distribuite de presa rusă, sugerând că orașe europene îngheață. În Republica Moldova, propaganda încerca să sugereze că criza energetică era provocată de „rusofobia” UE, nu de acțiunile Rusiei. Această campanie de dezinformare viza intimidarea populației și exercitarea de presiuni asupra guvernelor europene pentru a ridica sancțiunile împotriva Kremlinului. Cu toate acestea, scenariile apocaliptice nu s-au materializat. Uniunea Europeană a acționat rapid pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare și a reduce consumul, demonstrând că temerile semănate de Moscova erau nefondate.

Intensificarea atacurilor ucrainene: lista rafinăriilor lovite

Forțele ucrainene au intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, țintind rafinării și depozite de petrol la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului. Această strategie vizează reducerea resurselor financiare ale Moscovei, necesare susținerii efortului de război. Loviturile cu drone au afectat capacități semnificative de procesare a țițeiului, generând penurii de carburanți în mai multe regiuni ale Rusiei, cu cozi la benzinării și scumpiri raportate de populație.

Iată o cronologie a atacurilor asupra rafinăriilor și instalațiilor energetice rusești:

• **27 mai:** O rafinărie din portul Tuapse, la Marea Neagră, cu o capacitate de aproximativ 12 milioane de tone pe an, a fost lovită. Aceeași instalație suferise un incendiu major și pe 28 aprilie, care i-a suspendat operațiunile.
• **8 iunie:** Un complex de încărcare a luat foc în portul Novorossiisk, pe litoralul Mării Negre, în urma unui atac cu drone.
• **10 iunie:** Rafinăria Kuibyshev, deținută de Rosneft, și-a întrerupt procesarea după un atac. În 2024, aceasta procesase 4,7 milioane de tone de țiței.
• **12 iunie:** Rafinăria Taneco, deținută de Tatneft, una dintre cele mai avansate tehnologic din țară, și-a oprit activitatea după un atac cu drone. În 2024, procesase 17 milioane de tone de țiței, producând 2,7 milioane de tone de benzină, 8,5 milioane de tone de motorină și 1,3 milioane de tone de cocs petrolier.
• **16 iunie:** Rafinăria din Moscova și-a oprit activitatea după un atac cu drone.
• **18 iunie:** Un nou atac asupra rafinăriei din Moscova, situată în districtul Kapotnya din sud-estul capitalei (cu o capacitate anuală de aproximativ 11 milioane de tone de țiței), a avariat unități de procesare și a provocat mai multe incendii.
• **24 iunie:** Armata ucraineană a anunțat că a lovit combinatul de procesare a gazului din Orenburg, cu o capacitate de 45 de miliarde de metri cubi de gaz natural pe an.
• **28 iunie:** Rafinăria Slavyansk din Krasnodar, cu o capacitate de circa 100.000 de barili pe zi, a fost vizată de lovituri ucrainene.
• **1 iulie:** Forțele ucrainene au lovit pentru a doua oară o rafinărie din orașul Ufa, lângă Munții Urali de Sud, care poate procesa peste 7 milioane de tone de petrol anual.
• **2 iulie:** Rafinăria NORSI, deținută de Lukoil și a patra ca mărime din Rusia, a fost lovită pentru a doua oară, ducând la suspendarea procesării. Atacul a avariat unitatea de distilare primară CDU-6 (capacitate de 25.700 de tone pe zi, 53% din capacitatea totală a rafinăriei). NORSI este al doilea mare producător de benzină din Rusia, cu o capacitate anuală de 16 milioane de tone (circa 320.000 de barili pe zi).
• **6 iulie:** Dronele ucrainene au lovit rafinăria Omsk, provocând un incendiu, deși majoritatea dispozitivelor au fost doborâte de apărarea antiaeriană. Capacitatea de proiectare a acestei rafinării este de aproximativ 22 de milioane de tone de țiței anual. Tot pe 6 iulie, atacurile au avariat porturile baltice Vîsotsk și Ust-Luga – un important punct de export de petrol – și au provocat o pană de curent în Sevastopol (Crimeea), unde se află baza Flotei Ruse la Marea Neagră.
• **8 iulie:** Dronele ucrainene au lovit stația de pompare Krasnodarskaya, parte a lanțului de aprovizionare cu gaze către Turcia prin conducta Blue Stream, fără a afecta alimentarea cu gaz. În aceeași zi, o stație de pompare de petrol a fost lovită în regiunea Bașkortostan, la peste 1.500 de kilometri de granița ucraineană.
• **9 iulie:** Președintele Zelenski a anunțat că Ucraina a lovit două depozite de petrol în regiunile Tver și Stavropol, ambele la aproximativ 500 de kilometri de linia frontului. Rafinăria Saratov și-a oprit procesarea după avarii provocate de drone.
• **10 iulie:** Rafinăria Ilsky din Krasnodar a luat foc în urma unui alt atac. Capacitatea de proiectare a acesteia depășește 6 milioane de tone de petrol anual.
• **12 iulie:** Rafinăria Syzran, de pe malul fluviului Volga (regiunea Samara), și-a întrerupt operațiunile după un atac care a avariat o unitate principală de procesare. Această instalație, cu o capacitate de 8,5 milioane de tone pe an, procesase în 2024 circa 4,3 milioane de tone de țiței, rezultând 800.000 de tone de benzină, 1,5 milioane de tone de motorină și 700.000 de tone de păcură.
• **14 iulie:** Rafinăria Salavat, din regiunea Bașkortostan (Urali), și-a oprit activitatea în urma unui atac cu drone. În aceeași zi, în regiunea Krasnodar, un incendiu a izbucnit la rafinăria Afipsky ca urmare a căderii unor resturi de dronă; instalația are o capacitate de procesare de peste 9 milioane de tone de țiței anual.
• **20 iulie:** Caspian Pipeline Consortium (CPC) a oprit recepția de petrol, în urma suspendării încărcărilor cauzate de atacurile asupra unor petroliere la terminalul său din Marea Neagră. Operațiunile au fost reluate ulterior.
• **25 iulie:** Serviciul de securitate ucrainean a lovit platforma petrolieră Filanovsky, aparținând Lukoil, în Marea Caspică. Tot pe 25 iulie, autoritățile locale au confirmat că o dronă a provocat un incendiu la rafinăria din Tyumen (Siberia de Vest), la peste 2.000 de kilometri de teritoriul controlat de Ucraina, incendiu stins ulterior. Această instalație are o capacitate anuală de procesare de aproximativ 8 milioane de tone de țiței.
• **27 iulie:** Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că forțele ucrainene au lovit instalațiile petroliere din Iaroslavl, situată la aproximativ 250 de kilometri nord-est de Moscova, o rafinărie cu o capacitate de procesare de circa 300.000 de barili pe zi.

Explorează subiectele:

RusiaUcrainaCriză energetică

Distribuie Distribuie Comentarii