Să NU UITĂM oameni buni!

Să NU UITĂM oameni buni!

„Adevărul“ face o retrospectivă a senatorilor şi deputaţilor care s-au ascuns în spatele imunităţii parlamentare pentru a scăpa de procurori. Cu alte cuvinte, un bilanţ al politicienilor care s-au considerat mai presus de oamenii de rând. Actuala legislatură s-a remarcat prin recolta bogată de parlamentari penali. Cu adevărat scandalos e că mulţi dintre senatorii şi deputaţii certaţi cu legea s-au folosit de imunitatea parlamentară şi nici măcar nu au mai ajuns să dea explicaţii în faţa procurorilor, aşadar nu vom afla niciodată dacă au fost sau nu vinovaţi.

De subliniat că imunitatea parlamentară a fost gândită ca formă de a stopa eventuale abuzuri politice, nicidecum pentru a fi folosit ca scut anti-Justiţie. „Adevărul“ prezintă, succint dar suficient, lista aleşilor pentru care demnitatea de parlamentar a însemnat, în primul rând, şansa de a se aşeza mai presus de lege.

„Interesul naţional“, salvat de tribunal

Cazul fostului vicepremier Gabriel Oprea, salvat luni de Senat de începerea urmării penale, este cel mai revoltător vot dat în istoria recentă a Parlamentului României. În primul rând, din punct de vedere legal: procurorii nu mai pot ancheta dacă Gabriel Oprea se face vinovat de moartea poliţistului Bogdan Gigină, deci „actul de justiţie nu mai poate fi înfăptuit“, după cum susţin procurorii DNA. Şi vorbim de viaţa unui om.

„Am găsit găsit la Spitalul Universitar un copil, copilul meu, complet desfigurat, cu gâtul retezat, cu chipul plin de sânge. Pardoseala era plină de sânge, m-am prăbuşit la picioarele lui, sărutându-le şi strigându-l“, a povestit mama poliţistului Bogdan Gigină după votul din plenul Senatului. În apărarea sa, fostul ministru de Interne a insistat că groapa a fost de vină.

Ponta: ruşine istorică

Victor Ponta a fost primul premier român pentru care s-a cerut ridicarea imunităţii. În vara lui 2015, procurorii DNA au cerut Camerei Deputaţilor – în virtutea faptului că Ponta este deputat – aviz pentru începerea urmării penale pentru conflict de interese, după ce Ponta, din postura de premier, l-a numit ministru pe Dan Şova în schimbul unor „foloase necuvenite“.

Ponta a fost salvat atunci de majoritatea PSD din Parlament. „Dovadă de maximă iresponsabilitate şi sfidare. Singura soluţie - demisia lui Ponta“, a reacţionat atunci preşedintele Klaus Iohannis. Ponta a refuzat să demisioneze, dar a fost dat jos câteva luni mai târziu de stradă, în urma tragediei de la Colectiv.

A doua umilinţă pentru diaspora

Tot la capitolul începerea urmăririi penale, deci cea mai înaltă formă de imunitate, s-a încadrat şi fostul ministru de Externe Titus Corlăţean, acuzat de procurorii DNA că a mutat secţiile de vot din comunităţile mari de români din străinătate în localităţi unde românii puteau fi număraţi pe degete, ca să- i creeze un avantaj lui Victor Ponta la alegerile prezidenţiale din 2014. Dar Senatul a repins solicitarea DNA, iar Titus Corlăţean se pregăteşte să candideze pentru un nou mandat de parlamentar.

Varujan Vosganian a fost unul dintre senatorii care au profitat din plin de imunitatea parlamentară. În cadrul dosarului Romgaz-Interagro, Varujan Vosganian a fost acuzat că în calitatea lui de ministru al Economiei, în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, a luat o serie de decizii care ar fi favorizat firma Interagro controlată de Ioan Niculae, oferind gaze la preţuri mai mici. Şi Varujan Vosganian a apelat la mir înainte de votul colegilor. Şi la el a funcţionat.

Procurorii au cerut aviz de la Senat pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Senatul a respins, la 12 februarie, solicitarea de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, acesta fiind salvat de colegii săi a doua oară, după ce, cu aproape un an şi jumătate înainte, votul fusese identic.

De acelaşi scenariu dublu-protectiv s-a bucurat şi deputatul UDMR Laszlo Borbely, acuzat că a făcut trafic de influenţă pe când conducea Ministerul Mediului. Deputaţii au votat împotriva începerii urmăririi penale a lui Borbely mai întâi în 2012, apoi în martie 2015, blocând astfel demersul Justiţiei de a face dreptate.

De urmărirea penală a scăpat şi fostul ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, după ce deputaţii au respins, în luna martie, prin vot, cererea procurorilor anticorupţie. Daniel Chiţoiu este acuzat de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în dosarul Carpatica.

Prietenii lui Ponta, salvaţi de PSD

„Salvarea lui Şova“ a fost o telenovelă care s-a întins mai mult de trei luni în Senat. La recomandarea lui Victor Ponta, senatorii au sfidat Regulamente, Curtea Constituţională (CCR) şi chiar Constituţia pentru a-l apăra pe fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, de cătuşe. Fostul ministru al Transporturilor este acuzat de trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, infracţiuni comise în dosarul Turceni-Rovinari.

Nici Sebastian Ghiţă, un alt prieten de notorietate al lui Victor Ponta, nu a putut fi arestat, după ce Camera Deputaţilor a respins atât solicitarea DNA de reţinere, cât şi cea de arestare.

La începutul lunii martie, deputaţii au dat undă verde reţinerii lui Cristian Rizea, dar s-au opus însă arestării, ceea ce ar fi însemnat ca deputatul PSD pe atunci să stea doar 24 de ore în spatele gratiilor, fără ca procurorii să poată merge cu propunere de arestare în faţa judecătorilor. La votul în cazul Rizea, deputaţii au comis şi un abuz împotriva unui jurnalist „Adevărul“, interzicându-i să filmeze votul pentru a nu-i identifica pe cei care l-au apărat pe Rizea de Justiţie.

Alţi „peşti mici“ salvaţi de Parlament din plasa DNA

Parlamentul l-a mai salvat şi pe deputatul PSD Mădălin Voicu, aleşii respingând cu majoritate de voturi solicitarea DNA de încuviinţare a arestării preventive, în dosarul „Partida Romilor“. Spre deosebire de Voicu, colegul său de dosar, deputatul minorităţii rome, Nicolae Păun, a fost dat pe mâna Justiţiei.

Camera Deputaţilor a respins cererea de reţinere şi arestare preventivă a deputatului Ion Ochi, suspectat că în perioada în care a fost vicepreşedinte al CJ Braşov a aprobat contracte „cu dedicaţie“. Prieten cu Elena Udrea, deputatul Florin Popescu, cunoscut şi ca „baronul puilor“, a fost salvat şi el de cătuşe cu ajutorul PSD, la fel cum nici Vlad Cosma, fiul fostului baron de Prahova Mircea Cosma, nu a putut fi încătuşat.

Deputatul PNL Cătălin Teodorescu, pentru care DNA a cerut arestarea preventivă în dosarul retrocedărilor ilegale, a fost salvat de cătuşe în decembrie 2015.

În 2014, senatorul PSD Marius Isăilă, urmărit penal pentru trafic de influenţă, a rămas în libertate după ce Senatul a votat împotriva cererii DNA de avizare a arestării preventive.





Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Guvernul pune piciorul în prag și vine cu proiecte pentru eliminarea haosului produs de ANRE / Până la ce dată v…

2 ULTIMA ORĂ Cel mai mare furnizor de energie electrică schimbă regulile încheierii contractului în piaţa liberă

3 BREAKING Comisia Europeană refuză toate propunerile din Inițiativa cetățenească (Minority SafePack) privind mi…

4 DOCUMENT ANRE încearcă să dreagă busuiocul după ce Guvernul a anunțat că intervine în scandalul liberalizării …

5 O decizie corectă! Drulă, ministrul Transporturilor, nu mai vrea drumuri modernizate care să treacă prin sate,…