Sabotaj cibernetic în supermarketuri din România și alte opt țări UE: Rusia, principalul suspect
Sistemele de refrigerare ale mai multor supermarketuri din cel puțin nouă state ale Uniunii Europene, printre care se numără și România, au fost blocate simultan la începutul săptămânii în urma unei operațiuni cibernetice de amploare. Incidentul, al doilea de acest tip în decurs de câteva săptămâni, expune vulnerabilitățile majore ale infrastructurii critice europene și alimentează suspiciunile experților privind o nouă ofensivă din războiul hibrid purtat de Moscova.
Frigiderele din supermarketuri europene, atacate cibernetic Foto: Profimedia
Conform relatărilor din presa locală și declarațiilor făcute de reprezentanții rețelelor comerciale vizate, defecțiunile provocate luni au afectat magazine din România, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Irlanda, Suedia, Finlanda și Estonia. Această oprire a echipamentelor frigorifice reia scenariul unui atac similar, desfășurat pe 11 și 12 octombrie împotriva unor supermarketuri din Franța.
Amploarea fenomenului a determinat intervenția celor mai înalți oficiali de securitate din cadrul Comisiei Europene, care urmează să evalueze situația, după cum notează publicația politico.eu. De altfel, Christophe Hansen, comisarul european responsabil pentru agricultură și alimentație, a calificat aceste acțiuni drept „o încercare deliberată de a perturba lanțul nostru de aprovizionare cu alimente“.
Între timp, în Belgia, Parchetul Federal a confirmat deja informațiile vehiculate în presa națională privind deschiderea unei anchete penale. Cu toate acestea, stabilirea cu exactitate a vinovaților în spațiul virtual rămâne un proces extrem de anevoios, marcat de incertitudini și de diverse grade de probabilitate. În plus, chiar și atunci când investigațiile tehnice se finalizează, statele preferă adesea să nu formuleze acuzații publice, din rațiuni diplomatice, politice sau care țin de protecția informațiilor clasificate.
„Nu se știe cine se află în spatele acestui atac și este posibil să nu putem afla niciodată“, a admis un purtător de cuvânt al agenției pentru securitate cibernetică din Belgia.
De ce indiciile tehnice arată spre Moscova
În ciuda dificultăților de atribuire oficială, numeroși analiști din domeniu își îndreaptă suspiciunile către un singur actor principal: Federația Rusă. Deși Europa este vizată frecvent de operațiuni cibernetice sponsorizate de stat provenind din patru țări — Rusia, China, Iran și Coreea de Nord —, specialiștii consideră că natura țintelor și modul de operare din acest caz le scot din calcul pe ultimele trei.
Xavier Bellekens, directorul firmei de securitate cibernetică Lupovis, susține această ipoteză pe baza datelor colectate de cercetătorii săi prin intermediul unor sisteme-momeală (cunoscute în industrie sub denumirea de „honeypots“).
„Credem cu tărie că activitatea ar putea fi atribuită unui grup susținut de statul rus“, a precizat Bellekens. Acesta a subliniat că atacatorii au demonstrat o susținere statală prin nivelul de cunoștințe necesar pentru a înțelege tehnologia de refrigerare și sistemele de control industrial, o expertiză care „nu este banală“. Mai mult, serverele utilizate pentru a ataca sistemele-momeală au mai fost folosite în trecut de grupări rusești, iar caracterul repetitiv al loviturilor reprezintă un alt indiciu care conduce spre Moscova.
Această ipoteză se aliniază cu un tipar mai vechi observat în Rusia, unde serviciile de stat colaborează adesea cu rețelele infracționale. Joseph Rooke, director senior în cadrul companiei de informații cibernetice Recorded Future, anticipează o intensificare a acestor practici. „Pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc, mă aștept ca tot mai multe astfel de grupări fie să colaboreze cu grupuri criminale, fie să se dea drept criminali, folosind ransomware și extorcarea ca paravan pentru obiective ale statului“, a explicat Rooke.
Războiul hibrid și miza psihologică
În ultimele luni, Kremlinul și-a amplificat campania de război hibrid, bazată pe o strategie care îmbină presiunea psihologică cu sabotarea serviciilor esențiale, menținându-se însă sub pragul unei confruntări militare directe. În acest context, guvernele din Uniunea Europeană elaborează în mod discret planuri de reacție pentru scenariul, considerat tot mai plauzibil, al unui atac hibrid major care s-ar putea solda cu pierderi de vieți omenești în rândul cetățenilor europeni.
Deși numeroase rețele de retail au comunicat că doar un număr redus de unități comerciale au avut de suferit, incidentele au demonstrat că infrastructura critică poate fi compromisă de la distanță. Charl van der Walt, coordonatorul departamentului de cercetare în securitate de la Orange Cyberdefense, a punctat impactul unor astfel de acțiuni: „Atacurile cibernetice nu trebuie concepute ca operațiuni psihologice pentru a avea efecte cognitive“.
La rândul său, Andrea Margellati, directorul think tank-ului independent Centro Studi Internazionali din Roma, avertizează că lovirea unor elemente de infrastructură cotidiană, cum sunt vitrinele frigorifice, depășește simpla intenție de a provoca haos. Prin astfel de acțiuni, un adversar își etalează deliberat capacitatea de a le dezactiva, transmițând un mesaj politic clar: statele europene au de gestionat simultan două fronturi, unul în Est și celălalt chiar în interiorul propriilor granițe. Margellati a comparat această demonstrație de forță cu momentul din 1962, din timpul crizei rachetelor cubaneze, când administrația Kennedy a dat publicității fotografiile de recunoaștere ce dovedeau prezența rachetelor sovietice în Cuba.
„Dacă nu schimbăm cursul lucrurilor, vom pierde“, a avertizat directorul think tank-ului din Roma.
Ipoteze alternative și lecții pentru viitor
Cu toate că contextul geopolitic și probele circumstanțiale indică Rusia, mai mulți analiști atrag atenția că nu există încă o concluzie absolută. „Toate variantele sunt deschise, de la actori statali la atacatori individuali“, a menționat James Sullivan, director pentru securitate cibernetică în cadrul think tank-ului britanic RUSI.
În octombrie, când a avut loc primul val de incidente în Franța, au fost luate în calcul mai multe explicații, de la farsa unor adolescenți plictisiți până la răzbunarea unui fost angajat nemulțumit. Însă extinderea atacurilor la nivelul mai multor lanțuri comerciale din nouă țări anulează varianta angajatului ostil. „La această scară și cu această repetiție, nu mai sunt foarte convins că e vorba de cineva inocent“, a subliniat cercetătorul în securitate cibernetică Inti De Ceukelaire.
Totodată, anchetatorii și experții au exclus alte motivații clasice: nicio grupare activistă nu a revendicat sabotajul, nu există indicii privind un agent de inteligență artificială scăpat de sub control și nici dovezi că magazinele ar fi fost șantajate financiar — cea mai comună practică în criminalitatea cibernetică. În absența acestor factori, singurele variante plauzibile rămân acțiunea unui grup de hackeri finanțat de un stat sau intervenția unui farsor extrem de abil, deși complexitatea tehnică face a doua variantă puțin probabilă, chiar și în condițiile în care instrumentele de inteligență artificială facilitează astăzi accesul la informații specializate.
Indiferent cine s-a aflat în spatele tastaturii la primele incidente din Franța, acele breșe au demonstrat puterilor ostile cât de vulnerabile sunt supermarketurile și câtă confuzie poate genera un astfel de sabotaj. După cum concluzionează Joseph Rooke, inamicii externi monitorizează atent situația pentru a trage învățăminte: „Actorii statali vor studia impactul și perturbările produse“.
Explorează subiectele:
