Criza din Ucraina, nicidecum aproape de o rezolvare rațională, se amplifică în direcții dintre cele mai primejdioase tocmai fiindcă acum se deschide prima ușă operațională care să arate că, de data asta chiar fără niciun fel de îndoială, pot să scape rapid de sub orice control, scrie Cristian Unteanu pe adevarul.ro.

De mulți ani de zile diversele (puține) centre de studiu a specializate în evaluarea riscurilor, s-au ocupat să le identifice pe cele considerate drept non-convenționale, printre acestea situându-se atacurile sub diverse forme împotriva infrastructurilor critice. În principiu, la modă a devenit analiza variantei războiului cibernetic, demers logic și motivat. Pe măsură ce toată lumea bună se specializa în acest domeniu, chiar și pentru generali organizându-se cursuri de alfabetizare în domeniu, a început să apară ca din ce în ce mai îndepărtată posibilitatea de a concepe că împotriva infrastructurilor critice ar putea avea loc atacuri directe, în vechea tradiție a operațiunilor de comando din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când erau vizate în primul rând liniile de comunicații și transport germane.

Iată, acum avem un asemenea exemplu de sabotaj – conductele Nord Stream I și II atacate în aceeași zi, iar colegii de la Der Tagesspiel lansând chiar o interpretare extrem de interesantă și posibil foarte aproape de realitate: cele două conducte ar fi fost atacate folosind submarine speciale sau echipe de scafandri antrenate pentru operațiuni speciale de sabotare a instalațiilor inamice. Conform interpretării date de autorii articolului, investigatorii iau în calcul două scenarii. Primul spune că „forțe pro-ucrainene” ar fi fost implicate în operațiunea respectivă, asta în scopul de a bloca transportul de gaze și obligându-i pe ruși să reia aprovizionarea folosind vechea rută care trece prin Ucraina și Polonia. A doua variantă este cea a unei operațiuni speciale rusești sub „steag fals”. În orice caz, este limpede că atacul a fost unul făcut de profesioniști, cel mai probabil de o unitate militară specială, deoarece punctul de explozie se află la o adâncime de 100 m lângă insula daneză Bornholm, fiind avariate foarte serios trei dintre cele patru linii de conducte.

O stupefiantă acuzație poloneză

Înainte de toate, să reamintim cine este autorul: Radek Sikorsi, membru al Parlamentului European, fost ministru al Apărării și ministru de Externe al Poloniei, de mult timp una dintre personalitățile proeminente și cele mai influente din spațiul european al politicii conservatoare. Mulțumirile pe care le adresează SUA ilustrând mesajul cu poza ilustrând pierderea de gaze în urma sabotajului nu prea lasă loc la cine știe ce interpretări și nu sunt deloc convins că folosesc cuiva în acest context.

De altfel, imediat, Maciej Wasik, secretar de stat în Ministerul polonez al afacerilor interne și administrației publice a spus că „fiți siguri că, din acest moment, asta va circula în mass media rusească...nu am niciun fel de îndoieli asupra autorului”. Stanislaw Zarin, secretarul de stat polonez, este și mai dur când spune „a autentifica minciunile rusești exact în acest moment pune în primejdie securitatea Poloniei”.

În acest stadiu, sunt de notat două lucruri.

În primul rând, pare să se formeze un fel de linie de primă ofensivă informațională în care se exprimă foști miniștri de externe care sprijină într-o formă sau alta, tezele lui Putin. Context în care chiar e greu de înțeles apariția politicianului polonez, chiar dacă ar fi o necuviință să imaginezi vreo paralelă posibilă între Andrei Marga, chiar dacă este și el doctor în ceva ca toată lumea de la noi și Sikorski, creator de linii de forță în politica țării sale și a Europei.

A doua chestiune care trebuie evidențiată este că a crescut exponențial nivelul de amenințare asupra infrastructurilor critice, cu apariția unor „acțiuni deliberate, nu accidente”, cum caracteriza ieri Mette Frederiksen, primul ministru al Danemarcei, evenimentele din Marea Nordului. Războiul din Ucraina se poate extinde deci în cele mai neașteptate feluri, lovind în interesele multor state europene, prevestind timpuri și scenarii foarte complicate.

Suntem oare pregătiți pentru asta, Occidentul în general și, dacă interesează pe cineva, chiar și România sau, dimpotrivă, subiectul protecției fizice a infrastructurilor critice este de la început închis deoarece totul este bine și liniște?

Distribuie Distribuie Comentarii