„Salariatul va avea de pierdut”/Scenariul taxării în trepte: 182 de lei la minim, dar risc de taxe mai mari
În lipsa fondurilor necesare pentru majorări salariale în 2027, pe agenda discuțiilor neoficiale ale politicienilor a apărut varianta impozitării în trepte pentru salariile de până la 6.000 de lei brut, potrivit unor informații pe surse. Analizată de consultantul economic Adrian Negrescu într-un interviu pentru Ziare.com, posibila măsură ar aduce un câștig net de 182 de lei la salariul minim, dar ridică semne de întrebare privind un gol bugetar estimat la 3 miliarde de lei și riscul creșterii taxării pentru veniturile de peste 5.000 de lei net.
Pe fondul constrângerilor bugetare care nu permit creșteri salariale în 2027, scenariul analizat la nivel neoficial vizează temperarea nemulțumirilor publice printr-o reducere graduală a impozitului pe venit pentru angajații cu câștiguri mici și medii. Potrivit informațiilor apărute pe surse, măsura ar urma să elimine impozitul pentru salariul minim pe economie, stabilit la 4.325 de lei brut, și să crească progresiv cota până la 10% pentru un salariu brut de 6.000 de lei. Documentele neoficiale nu oferă însă detalii despre regimul fiscal aplicabil persoanelor care depășesc acest prag salarial.
Cum ar arăta grila celor opt praguri de impozitare
Conform datelor vehiculate pe surse, sistemul de impozitare în trepte luat în calcul în prezent ar produce următoarele efecte asupra veniturilor nete:
- Pragul 1: impozit zero la un salariu brut de 4.325 de lei, ceea ce ar aduce angajatului un câștig net suplimentar de 182 de lei;
- Pragul 2: impozit de 1,49% la un salariu brut de 4.575 de lei, rezultând un plus net de 189 de lei;
- Pragul 3: impozit de 2,99% la un salariu brut de 4.825 de lei, cu un câștig net de 177 de lei;
- Pragul 4: impozit de 4,48% la un salariu brut de 5.075 de lei, ceea ce înseamnă 152 de lei în plus la net;
- Pragul 5: impozit de 5,97% la un salariu brut de 5.325 de lei, echivalentul unui câștig net de 122 de lei;
- Pragul 6: impozit de 7,46% la un salariu brut de 5.575 de lei, cu un plus net de 84 de lei;
- Pragul 7: impozit de 8,86% la un salariu brut de 5.825 de lei, aducând un câștig net de 37 de lei;
- Pragul 8: impozit de 10% la un salariu brut de 6.000 de lei, situație în care angajatul nu primește niciun leu în plus.
Impactul bugetar și semnele de întrebare privind impozitarea progresivă
Într-un interviu acordat publicației Ziare.com, consultantul economic Adrian Negrescu a evaluat consecințele unui astfel de mecanism asupra salariaților, firmelor private și finanțelor publice. În opinia sa, dezbaterea publică pe această temă pornește, de fapt, de la intenția statului de a majora impozitarea muncii, și nu de a o reduce.
„Sper să nu fie o scamatorie financiară prin care statul să ne pregătească pentru impozit progresiv prin care cei care câștigă mai mult de 5.000 de lei net pe lună să fie nevoiți să plătească taxe mai mari la bugetul de stat. Toate aceste praguri, dincolo de lipsa unei coerențe economice, a unei logici din perspectivă investițională, toată această demonstrație de impozitare progresivă, din punctul meu de vedere, are două mari semne de întrebare. Prima, cine acoperă gaura financiară de la bugetul de stat, estimată de noi undeva la 3 miliarde de lei? Și doi, ce se întâmplă cu cei care trec de aceste limite de impozitare anunțate? Mi-e teamă că toată această discuție ascunde, de fapt, o creștere a impozitului pe salarii, pentru cei care au curajul și «tupeul» de a câștiga mai mulți bani”, a afirmat consultantul economic Adrian Negrescu.
Specialistul avertizează că, în condițiile unui deficit bugetar deja foarte ridicat, orice diminuare a încasărilor fiscale devine nesustenabilă atât pentru bugetul central, cât și pentru bugetele administrațiilor locale.
„Cei 3 miliarde de lei trebuie luați de undeva. Introducerea unui astfel de sistem ar afecta, în primul rând, comunitățile locale, primăriile, care și-ar vedea veniturile scăzând semnificativ. Pe de altă parte, cineva va trebui să plătească, pentru că de la bugetul de stat este aproape imposibil ca acești bani să fie asumați de către stat, într-o perioadă în care și așa deficitul bugetar este uriaș, iar în perspectiva următorului 5-10 ani nu există nicio șansă să ieșim pe plus și să zicem că statul să-și asume concret o astfel de decizie”, a subliniat Adrian Negrescu.
De ce măsura este comparată cu un joc de „alba-neagra”
Deși la nivel declarativ scenariul pare avantajos pentru angajații cu salarii mici, Adrian Negrescu descrie efectul real drept „ca o alba-neagra”, indicând inflația record din România drept factorul care ar anula rapid câștigurile nominale modeste.
„Ți se oferă șansa unui câștig, dar, în realitate, vei pierde prin tot felul de metode, de la creșterea impozitului pentru cei cu salarii mai mari, la creșterea inflației, care va face ca toate aceste pseudo creșteri salariale de 100-100 și ceva de lei să se topească instantaneu într-o inflație care în România este la un nivel record”, a explicat Adrian Negrescu.
Consultantul mai remarcă faptul că dezbaterea privind pragurile de impozitare ignoră mediul privat, actorul economic care va suporta în final costurile schimbărilor fiscale, fără a aborda nivelul ridicat al contribuțiilor sociale.
„Dacă tragi linie și vezi aceste pseudo creșteri salariale de 100-100 și ceva de lei, te întrebi, oare de ce nu umblăm la celelalte costuri salariale care, din punctul meu de vedere, sunt dintre cele mai mari din Europa și care, într-adevăr, ridică o asemenea întrebare. CAS-ul și CASS-ul, adică sănătatea și munca reprezintă cam 35% din impozitul pe care îl plătim pentru salariile noastre. Eu cred că acolo e o mare discuție legată de nivelul acestor taxe și de acolo ar trebui să plecăm atunci când vorbim de impozitul pe salarii”, consideră Adrian Negrescu.
Riscurile pentru angajați și testarea reacției publice
Pe termen lung, introducerea impozitării pe praguri ar putea dezavantaja salariații, avertizează consultantul. Pentru a evita costuri fiscale mai mari, companiile ar putea fi descurajate să acorde majorări peste salariul minim, existând riscul ca un număr mai mare de angajați să fie încadrați la acest nivel. „Atât timp cât impui zero taxe pe salariul minim, probabil mulți dintre antreprenori vor reduce veniturile declarate ale angajaților spre salariu minim, iar restul banilor îi vor livra sub altă formă”, a argumentat acesta.
În evaluarea lui Adrian Negrescu, lipsa unui anunț oficial arată că Executivul testează mai multe variante de lucru, urmând să aleagă soluția care maximizează veniturile la buget fără a afecta semnificativ capitalul electoral al PSD.
„Această informație este venită să testeze piața din perspectiva a ceea ce anticipam acum câteva săptămâni, faptul că statul în 2027 și-ar dori să crească impozitul pe salariile oamenilor. Calculele arată foarte simplu. Din 5,5 milioane de angajați, avem 1,3 milioane de oameni care câștigă până în 5.000 de lei pe lună. Toți ceilalți, din păcate, ar trebui să plătească, probabil, taxe mai mari. Practic, este o creștere a taxelor pe muncă care se testează în momentul de față și în funcție de feedbackul primit din economie, probabil că politicienii vor acționa într-un sens sau altul. Ni se scoate în evidență faptul că facem taxe zero pentru salariul minim pe economie, dar în spate se dorește probabil să creștem taxele pentru majoritatea celor care câștigă mai mult de 5.000 de lei net pe lună în momentul de față”, a concluzionat Adrian Negrescu pentru Ziare.com.
Explorează subiectele:
