Satul românesc rămâne fără medici veterinari: „Ori nu realizează pericolul, ori îl doresc”. De ce refuză specialiștii noile contracte cu statul

Medicii veterinari cărora le expiră contractele de concesiune încheiate pe patru ani se retrag în masă. „E falimentul profesiei”.

După repetate semnale de alarmă trase de către medicii veterinari în ultima perioadă, momentul organizării de noi licitații pentru ocuparea circumscripțiilor arată o realitate îngrijorătoare: serviciile veterinare vor fi din ce în ce mai greu de accesat în mediul rural. Medicii se retrag din circumscripții, vorbind de sumele mici oferite, birocrația în continuă creștere și lipsa de predictibilitate în domeniu.

Trei medici veterinari, șefi ai forului profesional în județele în care activează, au explicat, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns în această situație.

De ce medicina veterinară la sat a devenit de evitat

Direcțiile sanitare veterinare din țară sunt în proces, în multe județe, de contractare a serviciilor pentru circumscripțiile veterinare. Se întâmplă o dată la patru ani, iar prin contract medicii veterinari se obligă să efectueze acțiuni sanitar-veterinare publice precum: supravegherea bolilor (prelevări de probe, prezentarea în laborator etc.), profilaxie și vaccinare, identificarea animalelor (înregistrare și microcipare), intervenție în caz de urgență (de exemplu lichidarea focarelor de boli care impun carantinarea), iar lista continuă cu multe alte sarcini.

Pentru toate cele amintite mai sus, până la expirarea acestor contracte primeau un plafon lunar de 10.000 lei, la care se adaugă tarife pe operațiune, adică manopera pentru acțiuni prevăzute în Programul strategic (vaccinări, recoltări de probe etc.).

În 2026, plafonul de 10.000 lei/circumscripție se reduce la 5.000 lei. În plus, din lista de vaccinări pentru care plătea statul, prin DSVSA, manopera pentru vaccinarea anticărbunoasă (anti-antrax) a fost trecută în sarcina proprietarilor de animale, în ciuda protestelor repetate venite atât din rândul medicilor, cât și din rândul crescătorilor de animale. Primii vorbesc de riscul real de răspândire a bolilor, iar antraxul este o boală letală și pentru om, cei din urmă confirmă că cel mai probabil vor rămâne animale nevaccinate, pentru că 6 lei/cap animal este o sumă pe care mulți crescători nu și-o permit.

„Or nu realizează pericolul, or îl doresc”

Un medic veterinar nu poate deține simultan mai mult de două contracte de concesiune, iar pentru a asigura serviciile în două circumscripții este condiționat ca acestea să nu fie la o distanță mai mare de 30 km. O altă condiție impusă este aceea ca pentru circumscripțiile de peste 1.000 UVM-uri (Unitate Vită Mare) cabinetul să aibă cel puțin un al doilea tehnician veterinar.

În județele de la câmpie , unde numărul de animale a scăzut dramatic în ultimele decenii, animale mai puține înseamnă servicii mai puține plătite, adică venituri reduse pe cabinet, ceea ce face activitatea din ce în ce mai neatractivă. De la înjumătățirea plafonului (5.000 lei, de la 10.000), medicii și-au refăcut calculele și nu s-au mai aventurat să liciteze.

În județul Olt sunt în prezent 65 de medici concesionari. În decembrie 2025, în 25 de circumscripții contractele au expirat, organizându-se noi selecții. S-au prezentat medici pentru doar 12 circumscripții, spune medicul veterinar Ioan Bozgă, președintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt. La începutul lunii mai 2026 expiră contractele pentru alte peste 40 de circumscripții.

„Cred că jumătate rămân și acestea libere. Nu mai prezintă interes, pentru că medicii n-au cum să acopere cheltuielile”, spune dr. Bozgă.

Strategia ANSVSA este greu de înțeles, apreciază președintele structurii profesionale din Olt, pentru că prin neasigurarea serviciilor veterinare se instituie un risc major atât pentru sănătatea animalelor, cât și pentru sănătatea oamenilor. Medicii concesionari suspectează chiar un interes precum introducerea pe piață a unui operator mare, care să contracteze doar acțiunile obligatorii, fără asistență permanentă la nivelul localităților, așa cum asigură astăzi medicii concesionari.

„Ei (n. r. – cei care au decizia) ori nu realizează pericolul, ori îl doresc. (...) La noi, în județul Olt, jumătate rămân libere. Poate puțin mai mult, din ce știu în secunda asta. Un medic va mai lua cel mult o circumscripție, pentru că pe a doua o ia degeaba, asta la cei cu sub 1.000 UVM-uri. În Olt sunt cel mult șase, șapte circumscripții care depășesc 1.000 UVM, restul sunt mici, pentru că nu mai sunt animale”, a precizat Bozgă.

Din plafonul de doar 5.000 lei/cabinet va deveni o povară extremă și plata tehnicianului fără de care medicul nu se poate descurca. Dacă circumscripția are număr mare de animale și se impune angajarea a doi tehnicieni, falimentul cabinetului, în condițiile în care acum plata anumitor servicii cade în sarcina fermierilor, e sigur, se tem medicii. Impunerea plății manoperei de către crescătorul de animale este o măsură care efectiv va crește riscul refuzului vaccinării.

„Dacă de zeci de ani totul a fost gratuit, cum să te duci la om acum și să-i spui că trebuie să plătească? Plus că mulți crescători efectiv nu au acești bani. Sunt perioade în care câștigă și sunt perioade în care doar au cheltuieli. La un crescător care are 20 de mii de oi, ori 6 lei pentru o vaccinare, 120 de milioane vechi pentru el înseamnă enorm”, explică medicul.

Anul trecut, pentru a scădea din cheltuieli, DSV-urile au scos din lista acțiunilor obligatorii inspecțiile, acestea realizându-se mult mai târziu, în tomnă. Astfel de decizii care urmăresc strict aspectul financiar sunt un real pericol, atrage atenția dr. Bozgă.

„Pleacă în străinătate. Și pleacă cei mai pricepuți”

Exodul specialiștilor, încetinit pentru o perioadă prin creșterea plafonului la 10.000 lei/cabinet, s-a reluat acum. „Pleacă în străinătate. Și pleacă cei mai pricepuți. Sunt tineri, vorbesc limbi străine, n-au niciun motiv să rămână. Vin să le dăm recomandări (n. red. – de la Colegiul Medicilor Veterinari). I-am convins pe câțiva să rămână, dar în condițiile astea... Sunt tineri care au investit miliarde (n. red. – lei vechi) din banii părinților și n-au niciun curaj să rămână, neștiind ce va fi”, mai spune medicul veterinar.

În preajma marilor orașe există varianta de a-și deschide cabinete pentru proprietarii de animale de companie, însă în provincie lucrurile nu stau nici pe departe la fel de bine, mai spune medicul, astfel că pentru mulți străinătatea rămâne singura soluție să-și practice meseria și să câștige.

„Se schimbă regulile în timpul jocului. Colegii vor începe procese”

Petru Sorin Moga este președintele Colegiului Medicilor Veterinari Mureș și unul dintre medicii deciși să renunțe la concesiune. Faptul că nu știu ce-i așteaptă mâine a devenit extrem de deranjant, semnalează medicul. „Se schimbă regulile în timpul jocului. Noi am avut niște contracte prin care ne-am asumat anumite lucruri - angajați, cabinete cu dotări și așa mai departe -, ori în momentul în care statul vine și impune prin niște note de serviciu, note interne... (...) Eu am înțeles că deja sunt decizii ale instanțelor prin care au fost anulate notele de serviciu cu aceste scăderi tarifare. În majoritatea județelor, colegii vor începe procese pentru recuperarea acelor diferențe de la 5.000 până la 10.000 de lei. Sunt colegi care mi-au spus clar, și în județul Mureș, că nu vor licita. Printre acei colegi mă număr chiar eu, fiindcă după 36 de ani de circumscripție mă trezesc cu minunății din astea”, atrage atenția medicul.

Medicii aproape că au ajuns să acționeze DSVSA în judecată pentru fiecare decont. „Vă dați seama cam unde a ajuns veterinara?”, semnalează dr. Moga.

Decizia de a transfera costul manoperei pentru antrax în sarcina fermierilor este una extrem de neinspirată. „Antraxul este o boală mortală, este o boală de risc major. În contextul actual, când prețul motorinei a crescut, toate cheltuielile au crescut, cum poate să meargă veterinarul în fața unui fermier cu două, trei sute de oi și să-i ceară 20-30 de milioane pentru vaccinarea de antrax? Se joacă și cu antraxul, cu bolile majore. Bugetarea e de toată groaza.

Noi trebuie acum, luna asta, să facem o grămadă de acțiuni sanitar-veterinare. Se pierd niște statusuri de indemnitate de boală, care aceste statusuri sunt dictate de regulamentele europene. Dacă trec 12 luni de la tuberculinarea de anul trecut, recoltarea de sânge la bovine, riscăm să intrăm în infringement pe agricultură. Cred că numai asta ne mai lipsește, că restul le avem pe toate!”, avertizează președintele Colegiului Medicilor Veterinari Mureș.

În 2025, în zona în care activează, tuberculinarea s-a făcut în aprilie. Adică se împlinesc cele 12 luni, iar licitația pentru materialele necesare nu ar fi încă definitivată, semnalează dr. Moga.

„Sunt focare de febră aftoasă prin Cipru și prin Grecia și noi stăm bine mersi, ne uităm la stele”

În județul Mureș sunt 55 de contracte expirate de la sfârșitul lunii martie, iar următoarele contracte se vor semna cel mai devreme în iunie. Circumscripțiile au fost atribuite temporar altor colegi, care au contracte în derulare, însă în Ardeal sunt circumscripții mari, cu mii de UVM-uri, ceea ce îngreunează enorm sarcina medicilor obligați să le preia, pe lângă cele în care sunt titulari, până la atribuirea prin licitație.

Contactele pentru noi atribuiri ar fi trebuit realizate cu mult timp înainte, spune medicul, astfel încât să se evite astfel de situații limită. „Așa se duce profesia. Și să nu mai vorbesc de risc, riscul de sănătate publică, riscul de apariții a bolilor la animale, când vedeți că mișună bolile. Ba pesta porcina africană, acum, mai nou, sunt focare de febră aftoasă prin Cipru și prin Grecia și noi stăm bine mersi, ne uităm la stele. Și dacă apare o boală ca asta, o febră aftoasă, care e o panzootie și mătură pe ce înseamnă biungulat - vacă, porc, oaie -, în România, o să ne uităm la stele, că nu mai avem nici ce mânca”, a mai spus medicul.

Medicul spune că s-a decis să renunțe la concesiune în primul rând pentru că presiunea în sistem este din ce în ce mai mare, responsabilitățile se înmulțesc, predictibilitatea nu există, totul fiind sufocat de o birocrație excesivă.

„Să vă gândiți că discutăm de 20 de milioane de euro investiți în digitalizare și medicul veterinar încă lucrează la hârțoage. Efectiv hârțogăria îngroapă România. Ce să vă zic mai mult, că numai asta facem: scriem hârtii. Sinteze, parasinteze, tabele, tabelașe, pe verticală, pe orizontală, pe transversală. Eu înțeleg că din birou e ușor să stai să primești niște date și să faci statistică, dar când ești aici, jos, și te lovești de țăran și vezi câte probleme are, când te duci noaptea în grajd și stai 3 ore lângă o vacă și-o ajuți să scoți vițelul și așa mai departe, nu e chiar așa de ușor că vină unul a doua zi să te verifice cu o fișă de control de n-o termină în trei zile de verificat. A crescut de la an la an fenomenul birocratic, nu de a-l ajuta pe om să progreseze, sau pe țăran. Eu munca asta o fac de 36 de ani, pentru mine nu e o problemă că mă duc noaptea la 2.00 pe un deal la o vacă sau la un cal, nu asta e problema mea. Dar mă omoară birocrația”, a punctat medicul.

Medicii tinerii se crucesc atunci când văd cât au de făcut, mai precizează dr. Moga. „Veterinara e meserie de zi lumină”, le spune acesta, așa că le recomandă să-și facă bine socotelile. Nici măcar copiii medicilor veterinari nu mai aleg să le continue părinților munca.

„Ăsta-i sclavagism modern, asta nu mai e profesie liberală. Nu poți să vorbești de o profesie liberală când tu ești încorsetat cu tot felul de paradigme din astea, cu schimbările de reguli în timpul jocului. N-ai cum să mai fii o meserie liberală”, a mai adăugat medicul.

Veterinarul mai atrage atenția că nu doar birocrația a crescut amețitor, ci și lista cheltuielilor, statul asumându-și astăzi cu mult mai puține costuri decât altădată. Întreținerea SNIA (Sistemul Național de Înregistrare a Animalelor) o plătesc în fapt medicii; vaccinarea anti-pseudo-pestoasă nu mai e suportată de stat; crotaliile le plătesc fermierii etc.. Medicii au lucrat pe aceleași tarife din 2013 până în 2020, iar toate acestea, teoretic, sunt economii la bugetul de stat. Acum veterinarii sunt, din nou, în situația în care dau în judecată ANSVSA pentru indexarea care ar trebui operată, conform legii.

„Știți cum e: legea este pentru căței, nu pentru câini. Legislația se pare că pentru guvernanți e facultativă, e obligatorie numai pentru noi”, mai adaugă medicul.

70% din cabinete nu mai au contract în Maramureș

Situație îngrijorătoare și în Maramureș. Șeful Colegiului Maramureș, medicul veterinar Corneliu Taloș, spune că aproximativ 70% din cabinete nu mai au contract valabil.

„În mod legitim nu s-ar mai putea respecta programul de supraveghere, toate acțiunile de primăvara - tuberculări, vaccinările animalelor înainte de ieșire la pășune. Lucrurile sunt dureroase. Nu se pot face identificările la animale, nu se pot face vânzările la animale. E trist, dar adevărat”, semnalează medicul. Între circumscripțiile rămase fără medic și cele în care medicul are contract valabil pot fi și 70-80 km distanță, ceea ce face imposibilă în mod real suplinirea activității.

Licitațiile încep în aprilie, iar la început de iunie, cel mai probabil, vor intra în vigoare noile contracte. „Noi acordăm asistență veterinară crescătorilor de animale, pentru că avem o responsabilitate, sunt partenerii noștri și îi ajutăm cu ce putem și cât putem”, arată medicul.

Mulți dintre colegi, care locuiesc în localitățile în care au concesiunea și acolo au familia, cel mai probabil vor continua, însă „un medic veterinar de la țară ajunge să câștige mai puțin decât un măturător de stradă”. „Prin reducerea la 5.000 și prin retragerea unor acțiuni pe care le făceam până acum, inclusiv plata de către proprietari (va fi foarte greu să casăm banii de la ei), se ajunge la o situație limită. E falimentul profesiei noastre, a medicilor concesionari”, a mai arătat medicul.

Într-o circumscripție precum cea în care activează, care înseamnă exploatații pe o rază de 30 de kilometri, cu zonă foarte greu abordabilă, nu s-ar putea descurca fără doi asistenți. Acum, după scăderile de plafon, nu mai are, în schimb, cum să-i plătească.

Partea epidemiologică a țării este lăsată de izbeliște, acuză medicul. „Noi ajungem într-o situație ca și pe vremuri perceptorii: să mergem să încasăm bani de la oameni, când, practic, noi facem o acțiune impusă de stat, prin prestare de serviciu. În mod normal, statul ar trebui să ne asigure banii. Că ia de la nea Vasile, de la gospodar, că ia de unde ia, prin sistemul de finanțe, prin primării, să-i încaseze ei, nu noi să umblăm după bani”, se revoltă medicul.

Asemeni multor colegi, medicul Corneliu Taloș semnalează că instituția responsabilă de sistemul epidemiologic a ales să facă economii doar din teritoriu și doar din bugetul efectiv alocat acțiunilor pe care le prestează medicii concesionari. „Ei și-au menținut bugetul în limite mai mari, la nivelul Autorității, iar la noi, pe programul epidemiologic care acoperă sănătatea publică și sănătatea animalelor, l-au redus. De neînțeles”, a conchis medicul.