Scandal în Parlament pentru redenumirea Băile Balvanyos, cu PSD chemat ca arbitru
Dan Tănasă Foto: facebook
Mărul discordiei din Camera Deputaților este un proiect legislativ mai amplu, menit să modifice mai multe acte normative ce reglementează ariile protejate, dezvoltarea turismului și criteriile de atestare a stațiunilor turistice. Printre aceste prevederi tehnice a fost introdusă și redenumirea oficială a localității Balvanyos în „Bălvăniș”. Conform informațiilor publicate pe site-ului Camerei Deputaților , propunerea a picat inițial la vot în Senat pe parcursul anului 2024, însă a ajuns pe masa deputaților în 2025, fiind inclusă pe ordinea de zi a plenului de luni, 2 noiembrie.
Apel către PSD și PNL de la tribuna Parlamentului
Deputatul AUR Dan Tănasă a folosit prilejul pentru a pune presiune directă pe parlamentarii puterii, cerându-le celor din PSD și PNL să își asume votul pentru impunerea unei denumiri românești în documentele oficiale ale statului, în loc să tolereze folosirea exclusivă a limbii maghiare. Luând cuvântul la tribuna Parlamentului , Tănasă a apelat la conducerea social-democrată și la cea liberală.
„Îi rog pe liderii de la PNL și de la PSD să fie un pic atenți, pentru că de la USR și de la UDMR chiar nu am absolut nicio așteptare. Proiectul se referă, cu precizie, la schimbarea denumirii stațiunii Băile Bálványos din județul Covasna, o stațiune care utilizează în momentul acesta, deci un UAT din România care utilizează o denumire exclusiv în maghiară. Colegii noștri din legislatura trecută au inițiat un proiect de lege prin care să atribuim, să dăm unei UAT din România o denumire în limba oficială de stat, limba română, pentru că ea circulă acum în limba maghiară.” - Dan Tănasă
Reprezentantul AUR a catalogat situația actuală drept una „halucinantă, șocantă, pentru că vorbim totuși de un UAT din România, iar la baza acestei propuneri legislative stă o adresă oficială a Academiei Române.” Acesta a ținut să precizeze că demersul are girul forului academic, nu doar o motivație politică.
„Deci nu este opinia noastră, a celor de la AUR, e opinia Academiei Române, care spune într-o adresă oficială comunicată senatorului AUR, Ionuț Neagu, faptul că propunerea de a da sau de a reda acestei localități și un nume românesc, în cazul de față Bălvăniș, cu accentul specific limbii române, și nu limbii maghiare, este corectă și recomandăm Parlamentului României să o pună în aplicare. Nu are rost să ne încurcăm în savante excursuri filologice, regula este clară: fiecare localitate din România trebuie să aibă nume adecvate în limba română.” - Dan Tănasă
Replica UDMR: „Acest nume a supraviețuit Imperiului Austro-Ungar”
Intervenția a stârnit reacția imediată a deputatului UDMR de Covasna, Miklós Zoltán. Acesta a acuzat AUR de un naționalism exacerbat și de încercarea de a șterge identitatea maghiară din Transilvania, subliniind că românii nu devin „mai români” prin simpla modificare a unor toponime de origine maghiară. Parlamentarul UDMR a amintit că denumirea localității din județul pe care îl reprezintă „a supraviețuit Imperiului Austro-Ungar, celor două Războaie Mondiale, chiar și regimului lui Ceaușescu.”
„Iată că naționalismul AUR merge chiar mai departe decât cel al regimului comunist. Vrea să șteargă acest nume de pe hartă. Dintre toate problemele României, cei opt parlamentari AUR au găsit una cu adevărat urgentă: schimbarea numelui Bálványos în Bălbăniș. Dragi colegi, Bálványos nu este un nume apărut ieri. El vine de la Cetatea Bálványos, una dintre cele mai vechi fortificații din Transilvania, menționată documentar încă din 1311 și legată de istoria familiei nobiliare secuiești Apor. Numele său, provenit din cuvântul maghiar „Bálvány”, păstrează memoria unei istorii de secole. Ce vă deranjează așa de mult? Faptul că este un nume de origine maghiară?” - Miklós Zoltán
În încheierea discursului său, deputatul de Covasna a cerut respingerea proiectului și a lansat o invitație colegilor parlamentari care nu rezonează cu demersul AUR.
„Iar voi, cei care nu împărtășiți această atitudine și care respectați diversitatea, sunteți întotdeauna bineveniți la Bálványos, unul dintre cele mai frumoase locuri din Ținutul Secuiesc și din județul Covasna. Vă așteptăm cu drag. Vă cer, așadar, un raport de respingere, iar vouă, reprezentanților AUR, vă spun doar atât: lăsați istoria în pace și ocupați-vă de problemele reale ale României!” - Miklós Zoltán
Revenind la microfon, Dan Tănasă a insistat că scopul legii este strict respectarea limbii oficiale în administrație, dând ca exemplu utilizarea numelor românești Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc în detrimentul variantelor în limba maghiară.
„Da, domnule, îi spune Miercurea Ciuc în sistemul administrativ românesc. Iar această propunere legislativă, domnule, nu vrea să dea nimic la o parte. Am înțeles, rămâneți cu Balvanyos, sigur că da, nicio problemă, rămâneți cu numele ăsta. Noi spunem doar că sistemul administrativ românesc trebuie să respecte limba oficială de stat. Și, iertați-mă, aici am greșit. Academia Română spune frumos, sub semnătura fostului președinte Ioan-Aurel Pop: «Regula este foarte clară: fiecare localitate din România trebuie să aibă nume adecvate în limba română, scrise după specificul acestei limbi» Atâta tot: punem Bălvăniș și dedesubt punem Balvanyos.” - Dan Tănasă
Kelemen Hunor, bazându-se pe majoritatea parlamentară: „Nu va trece”
Kelemen Hunor Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
În ciuda apelurilor lansate de AUR către PSD și PNL, președintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a arătat convins că majoritatea parlamentară – dominată de social-democrați, mereu atenți la propriile calcule politice în Parlament – va bloca inițiativa. Liderul UDMR a ironizat demersul, susținând că „fericirea lor stă în denumerea localității Balvanyos”, și a remarcat, într-o intervenție la Euronews, că formațiunea nu și-a schimbat deloc comportamentul sau orientarea naționalistă de la intrarea în legislativ.
„Pentru ei e o miză. Probabil, nu știu, fiindcă ei nu suportă nimic din ceea ce nu intră în tiparul lor despre România, despre românii”, a declarat Kelemen Hunor, adăugând că presupusa moderare a partidului a fost o iluzie: „Deci, din acest punct de vedere, acea melonizare, despre care toți au vorbit, că AUR se va meloniza, nu prea a ieșit.”
Cât despre șansele reale ca proiectul să devină lege, liderul UDMR a exclus un vot favorabil în plen.
„Deci, atâta putem spune, nu va trece de Parlament, fiindcă, în Parlament, majoritatea nu cred că va fi de acord cu o astfel de inițiativă, care nu aduce nimic în plus, dar lovește în comunitatea maghiară, în primul rând. Nici măcar pe Ceaușescu nu i-a deranjat denumirea Balvanyos și nu poate fi tradus Bălvăniș.” - Kelemen Hunor
Pentru a ilustra modul în care modificarea forțată a numelor afectează identitatea, Kelemen Hunor a relatat un episod personal de la nașterea sa, când funcționarii primăriei au încercat să îi traducă prenumele în limba română în momentul în care tatăl său a mers să îl înregistreze. „Și au zis, dar cum se traduce? Nu se poate traduce. Atunci nu e bine. Ba da, e bine. Și a rămas așa, nu se poate traduce. Nici Balvanyos nu se poate traduce”, a conchis președintele UDMR.
Explorează subiectele:
