Potrivit unui nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Vladimir Putin ar putea fi în spatele unei recente scurgeri de informații publicate de Bloomberg, care viza intențiile Kremlinului de a intensifica atacurile împotriva Ucrainei. Deși informația vine de la „surse apropiate de Kremlin”, tonul și conținutul ei sugerează mai degrabă o acțiune coordonată decât un simplu incident de comunicare necontrolată.

Scopul, explică analiștii americani, ar fi multiplu: influențarea percepției opiniei publice occidentale, inducerea temerii în rândul populației ucrainene înaintea iernii și alimentarea ideii – vehiculată constant în retorica oficială rusă – că victoria militară a Moscovei este doar o chestiune de timp.

„Negocieri” prin bombardament

În articolul Bloomberg, apărut sâmbătă, 20 septembrie, se citează surse anonime din interiorul cercului puterii ruse, care susțin că președintele rus consideră escaladarea militară drept cel mai eficient mijloc de a forța Ucraina să accepte negocieri în condițiile impuse de Moscova. Printre argumentele oferite de interlocutorii Bloomberg apare și o presupusă concluzie trasă de Putin după discuțiile cu Trump din Alaska din 15 august: că nu va întreprinde acțiuni majore pentru consolidarea apărării Ucrainei.

Această „evaluare” pare să fi încurajat Kremlinul să continue intensificarea atacurilor asupra infrastructurii critice a Ucrainei – în special rețeaua energetică – o strategie deja testată în iarna 2022–2023, când milioane de ucraineni au rămas fără curent electric sau încălzire.

Un semnal pentru Vest

Pentru ISW, momentul și conținutul scurgerii nu sunt întâmplătoare. Într-un spațiu informațional rusesc extrem de controlat, astfel de dezvăluiri apărute într-o publicație occidentală de prestigiu nu ar fi fost posibile fără cel puțin aprobarea tacită a conducerii de la Kremlin.

„Putin pare să dorească nu doar să testeze reacția opiniei publice din Ucraina și din Vest, ci și să transmită un semnal clar: Rusia nu are de gând să renunțe la obiectivele sale militare. Nici acum, nici în viitorul apropiat”, spun analiștii americani.

Mai mult, prin evocarea presupusei pasivități a lui Trump față de război, Kremlinul pare să încerce să exploateze diferențele de abordare dintre europeni și americani în privința sprijinului oferit Ucrainei. Este o temă recurentă în propaganda rusă – ideea că unitatea Occidentului este fragilă și că timpul lucrează în favoarea Moscovei.

O strategie clasică de război psihologic

Scurgerea controlată către Bloomberg nu este doar o demonstrație de comunicare strategică, ci și un instrument de presiune psihologică. Reamintind populației ucrainene de iarna grea care se apropie și de atacurile masive asupra infrastructurii din sezonul trecut, Kremlinul pare să încerce să genereze panică și să alimenteze nemulțumirea socială internă, sperând ca aceasta să se transforme într-o presiune asupra conducerii politice de la Kiev.

Aceeași strategie urmărește să slăbească și voința de rezistență a liderilor occidentali, prezentând războiul drept o cauză pierdută în fața unei Rusii „reziliente” și „determinate”.

Între propagandă și realitate

Cu toate acestea, ISW atrage atenția asupra faptului că narativul victoriei inevitabile a Rusiei ignoră realitățile de pe teren. Armata rusă continuă să sufere de probleme sistemice – logistice, morale și strategice – care au împiedicat Moscova să obțină vreun avantaj clar, durabil, în cei peste doi ani de război.

Obstinația cu care Putin refuză să-și revizuiască planurile poate fi interpretată mai degrabă ca un semn de izolare și autoiluzionare decât ca dovadă de forță. Mai ales în contextul în care Ucraina, deși slăbită, continuă să reziste, iar Occidentul, în ciuda diviziunilor politice, nu și-a retras sprijinul.

O iarnă lungă, dar nu decisivă

Această presupusă scurgere de informații către Bloomberg este văzută de ISW drept o manevră deliberată a Kremlinului – o piesă într-un joc mai amplu de influență, unde războiul se poartă nu doar cu rachete, ci și cu narațiuni, temeri și calcule politice. În ciuda tuturor predicțiilor sumbre, realitatea de pe front și cea din cancelariile occidentale rămâne fluidă. Iar „victoria inevitabilă” a Rusiei continuă să rămână doar o proiecție propagandistică.