Șefii serviciilor secrete europene, sceptici în privința unui acord de pace în Ucraina, în 2026. Rusia nu urmărește o pace rapidă

Șefii serviciilor de informații europene sunt pesimiști în privința șanselor de a se ajunge în acest an la o înțelegere care să pună capăt războiului din Ucraina, în ciuda afirmațiilor președintelui american Donald Trump potrivit cărora discuțiile mediate de SUA ar fi adus perspectiva unui acord „rezonabil de aproape”.

FOTO: Profimedia

Cinci șefi ai unor agenții de spionaj europene, care au vorbit sub protecția anonimatului pentru Reuters , au declarat că Rusia nu dorește să pună capăt rapid conflictului. Patru dintre aceștia susțin că Moscova folosește dialogul cu Washingtonul pentru a obține ridicarea sancțiunilor și pentru a încheia acorduri comerciale avantajoase.

„Discuțiile sunt un teatru de negocieri”, a afirmat unul dintre șefii de servicii de informații, referindu-se la rundele recente de tratative, ultima desfășurată la Geneva. Potrivit acestuia, există o prăpastie majoră între evaluările capitalelor europene și poziția Casei Albe, care ar urmări încheierea unui acord de pace până în luna iunie.

Oficialii europeni contrazic optimismul lui Trump și susțin că obiectivele strategice ale Moscovei nu s-au schimbat.

„Rusia nu urmărește un acord de pace. Își urmărește obiectivele strategice, iar acestea nu s-au schimbat”, a declarat unul dintre ei, indicând drept scopuri principale înlăturarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-un stat „neutru” față de Occident.

Un alt șef de informații a subliniat că Moscova nu are nici interesul, nici presiunea economică necesară pentru a accepta o pace rapidă, economia rusă nefiind „în pragul colapsului”. Totodată, oficialii consideră Rusia o țintă prioritară pentru colectarea de informații, folosind surse umane, interceptări și alte metode specifice.

Negocierile ruso-ucrainene mediate de SUA, ajunse la a treia rundă în 2026, nu au înregistrat progrese în privința punctelor-cheie, în special asupra teritoriilor. Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din restul de aproximativ 20% din regiunea Donețk pe care nu îl controlează, solicitare respinsă ferm de Kiev.

Unii oficiali avertizează că ideea potrivit căreia cedarea Donețkului ar duce rapid la pace este eronată. „Chiar dacă rușii ar obține aceste concesii, ar urma noi cereri”, a spus un al treilea șef de serviciu de informații.

Vladimir Putin afirmă că este deschis păcii, însă doar „în termenii săi”, în timp ce oficialii ruși acuză guvernele europene de evaluări greșite repetate.

Casa Albă a respins criticile formulate anonim. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a declarat că președintele Trump și echipa sa „au făcut mai mult decât oricine altcineva” pentru a aduce părțile la masa negocierilor și pentru a opri vărsarea de sânge.

În paralel, serviciile de informații europene susțin că Moscova încearcă să separe negocierile în două direcții: una legată strict de războiul din Ucraina și o alta axată pe relațiile bilaterale cu SUA, care ar include ridicarea sancțiunilor. Potrivit lui Zelenski, aceste discuții ar viza inclusiv acorduri economice de ordinul miilor de miliarde de dolari (12.000 de miliarde de dolari).

Deși Rusia este considerată de oficiali o „societate rezistentă”, unii analiști avertizează că în a doua jumătate a anului 2026 Moscova s-ar putea confrunta cu riscuri financiare majore, pe fondul sancțiunilor, al accesului limitat la piețele de capital și al costurilor ridicate de împrumut.