Şeful SRI, despre legile siguranţei naţionale: Orice tentativă de întoarcere la reglementările din comunism trebuie respinsă. Suntem o ţară democratică, în UE şi NATO

Şeful SRI, despre legile siguranţei naţionale: Orice tentativă de întoarcere la reglementările din comunism trebuie respinsă. Suntem o ţară democratică, în UE şi NATO

Principalele declaraţii:

„De peste două săptămâni, în spaţiul public se discută despre un pachet de legi referitoare la securitatea naţională şi despre modul în care acestea ar putea influenţa democraţia din România. Este normal ca societatea să fie preocupată de subiectul acestor legi. Totuşi, dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce sigur, poate da de gândit.

Având în vedere dorinţa legitimă a societăţii de a consolida democraţia şi de a respinge reglementări care pot evoca spectrul nefast al perioadelor totalitare, este necesar să fac câteva precizări. Această declaraţie poate arăta viziunea SRI-ului de astăzi pe care o împărtăşesc atunci când vine vorba de rolul serviciilor de informaţii într-o societate democratică. Structurile de informaţii trebuie să fie în serviciul cetăţenilor prin tot ce intreprind, respectând legile ţării, drepturile şi libertăţile civile.

În democraţie, este nevoie de echilibru! Pe de o parte de respectarea drepturilor şi libertăţilor civile, iar pe de altă parte de consolidarea instituţiilor statului în faţa unor ameninţări fără precedent, aşa cum sunt cele pe care le parcurgem în prezent. Voi comenta conţinutul legilor, abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultarea publică. şi în care SRI nu are decât un rol consultativ.

Despre necesitatea modernizării legilor actuale repet ceea ce am spus de mai multe ori, în ultimii ani. Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani. Singurele legi existente sunt cele adoptate la inceputul anilor 90, iar forma lor permite constant interpretări neclare.

SRI a solicitat constant instrumente legale care să ne permită să fim mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România. În acelaşi timp, adaptarea legislaţiei trebuie să ţină cont de reperele României de astăzi - suntem o societate democratică, parte din familia occidentală, membră a UE şi NATO, şi principiile democratice trebuie mereu să prevaleze. Avem modele occidentale care ne pot inspira, şi cred că orice tentativă de întoarcere la reglementări de tipul celor din comunism trebuie respinsă din start.

Este o idee total greşită ca în anul 2022, serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi, pentru că acel model era unul care ţinea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină şi total opus unei societăţi care îşi doreşte libertate, prosperitate şi siguranţă”, a declarat directorul SRI.

„Îmi doresc să putem consolida împreună instituţii ale statului, clasa politică şi societatea civilă, pentru ca România să se vindece de securism”

Eduar Hellvig a completat spunând ce înţelege prin Securitate şi Securism.

„Securitatea a fost mai mult decât o instituţie represivă. Ea a devenit, prin puterea discreţionară pe care a exercitat-o în anii comunismului, un creator de mentalităţi, un corector de comportament, un judecător absolut şi un administrator cu rol coercitiv al conştiinţelor. Laboratoarele Securităţii au fost abandonate în grabă în decembrie 1989, dar viruşii dezvoltaţi în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră.

Un astfel de virus, şi cel mai periculos în opinia mea, este securismul. Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar. Este acea idee că în spatele a orice, se ascunde un interes obscur şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm. Securismul este procesul de intenţie fără dovezi, manipularea adevărului şi întreţinerea unui conflict artificial între părţi ale societăţii, între societate şi instituţiile statului, între indivizi şi societate. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflict unii cu alţii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuşi.

În ciuda numelui şi originilor sale, securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat. Paranoia, teoriile conspiraţiei, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care porneşte de la premiza vinovăţiei, manipularea - sunt componentele lui de bază. Securismul este astăzi bine reprezentat în prea multe medii ale societăţii noastre. Eu imi doresc să putem consolida împreună, instituţii ale statului, clasa politică şi societatea civilă, pentru ca România să se vindece de securism şi să lase, în sfârşit, în urmă practicile fostei Securităţi. Despre Securitate şi securism trebuie să învăţăm în manualele de istorie, nu să ne dorim reluarea practicilor lor”, a declarat şeful SRI.

„Sunt primul director al SRI care a condamnat public Securitatea în ansamblul ei”

Totodată, Hellvig a precizat că toată activitatea SRI din ultimii ani a avut ca obiectiv „îndepărtarea de trecutul comunist, modernizarea instituţiei în spirit democratic şi apropierea sa continuă de standardele de performanţă ale partenerilor euro-atlantici”.

„Sunt primul director al SRI care a condamnat public Securitatea în ansamblul ei. Despre spiritul democratic ce guvernează activitatea SRI las să vorbească rezultatele din ultimii ani ale instituţiei pe care o conduc. În aceşti ani, tot ce am iniţiat a fost în sensul modernizării şi creşterii eficienţei, în paralel cu menţinerea echilibrului între libertate şi nevoia de securitate.

Acelaşi spirit, al echilibrului, ar trebui să domine şi noua legislaţie, în opinia mea. În 2016, la un an de la preluarea mandatului, am spus ceva ce susţin şi în prezent: cred că dincolo de celelalte prevederi, ar trebui stipulat în lege că funcţia de Director a unei astfel de structuri de informaţii să fie limitată la maximum două mandate, pentru că prea multă putere poate dăuna democraţiei. Cred în continuare acest lucru şi mi-aş dori ca o astfel de prevedere să fie introdusă în noua legislaţie adoptată de Parlament. Sunt Directorul în mandatul căruia Serviciul Român de Informaţii a predat aproape toate dosarele fostei Securităţi pe care Serviciul nu le predase anterior (spun aproape pentru că CNSAS a oprit primirea tuturor dosarelor din lipsa de spaţiu).

Menţionez că această predare priveşte dosare care anterior fuseseră păstrate din raţiuni de siguranţă naţională, dosarele de cadre ale foştilor ofiţeri de Securitate şi nu în ultimul rând cartoteca şi evidenţele informatice ale fostei poliţii politice, un instrument care va îmbunătăţi considerabil accesul cetăţenilor la documentele epocii comuniste şi la îmbunătăţirea activităţii cercetătorilor acestei perioade. Poate ar fi util în acest context să subliniez că SRI este singura dintre instituţiile deţinătoare de arhivă a fostei Securităţi care şi-a îndeplinit astfel datoria legală şi morală faţă de societate până acum. De asemenea, am evitat constant să reacţionăm, chiar şi atunci când au avut loc multiple atacuri politice, incorecte împotriva instituţiei şi a mea personal.

În mandatul meu, Serviciul a trecut printr-o amplă reformă teritorială, iar astăzi, ca efect, suntem o instituţie mai suplă, mai eficientă, mai respectată în ţară şi în străinătate. Am susţinut includerea, la Academia Naţională de Informaţii, a unor cursuri despre totalitarism pentru ca noile generaţii de ofiteri să fie pregătite în spirit democratic. Am auditat şi reformat întreaga şcoală doctorală astfel încât astăzi avem mecanisme transparente şi respectate academic în procesul de acordare a titlului de doctor.

Numărul tinerilor care vor să se înscrie în SRI a crescut în ultimii ani, iar structura noastră este un partener de încredere în NATO şi UE, unde furnizam un număr însemnat de informaţii, în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei purtat de Federaţia Rusă. La începutul anilor 90, ca tânăr absolvent, am fost la proteste publice pentru a cere aplicarea lustraţiei şi pentru o reformă morală în societate. Şi cred în continuare că toate aceste procese ar fi trebuit să fi fost demarate şi finalizate în anii 90, pentru că multe din problemele curente îşi au radacini în perioadele tulburi de atunci. Repet ce am mai spus în ultimii ani - înţeleg personal foarte bine ce înseamnă abuzul unui stat cu instinct nedemocratic împotriva cetăţenilor săi şi, tocmai de aceea, cât timp voi fi într-o funcţie publică, voi lupta pentru ca astfel de abuzuri să nu se mai repete”, a conchis directorul Serviciului Român de Informaţii.

Reacţia celuilalt serviciu de informaţii

Variantele de lucru ale legilor securităţii naţionale sunt rezultatul consultărilor cu Administraţia Prezidenţială şi Secretariatul General al Guvernului şi vor „parcurge procesele legislative prevăzute de lege”, au declarat, pentru Umbrela Strategică, reprezentanţii Serviciului de Informaţii Externe.

„În procesul de evaluare, revizuire şi actualizare a actelor normative din domeniul securităţii naţionale, Serviciul a fost consultat de Departamentul Securităţii Naţionale din Administraţia Prezidenţială şi de Secretariatul General al Guvernului, proiectele postate fiind variante de lucru rezultate din aceste consultări, ce urmează a parcurge procesele legislative prevăzute de lege”, a răspuns SIE la întrebările trimise de Umbrela Strategică.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 Era omul Rusiei? / O anchetă de contraspionaj duce la demiterea comandantului polonez al EUROCORPS, locotenent-generalul Jaroslaw Gromadzinski

4 Nu le zice rău Ciucă...

5 „Lebăda neagră”, noul trend pe internet după prăbușirea podului din Baltimore. Ce teorii ale conspirației circulă pe rețelele sociale