Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Români, Vasile Bănescu, spune că mulți aberează atunci când vorbesc despre faptul că „preoții care cer bani pentru înmormântări sau căsătorii pot fi dați afară din biserică”.

Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române FOTO arhiva Adevărul

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bănescu arată că „au apărut foarte rar în timp cazuri scandaloase de condiționare a slujbei de înmormântare din partea câte unui preot fără vocație , care cerea, chiar și unor persoane sărmane, achitarea unei sume obligatorii pentru serviciul religios prilejuit de tristul eveniment. ”

El spune că informația trebuie „transmisă onest, clar, nu confuz, nu ca absurd breaking-news.”

Bănescu afirmă că „Sfântul Sinod a adus în 2017 necesare precizări privind distincția dintre taxe și contribuții benevole oferite de credincioși pentru funcționarea unităților de cult.”

El postează un extras din hotărârea Sfântului Sinod, care lămurește problema taxelor bisericești :

„Taxele stabilite de consiliul parohial se referă doar la sumele plătite de credincioși pentru concesionarea și întreținerea locurilor de înmormântare din cimitire.

Contribuțiile benevole reprezintă sumele oferite de credincioși cu ocazia săvârșirii unor Sfinte Taine și ierurgii. Cuantumul acestora este stabilit de către Consiliul Parohial și are în vedere cheltuielile de funcționare a parohiilor.

Sfântul Sinod a reiterat interdicția condiționării oficierii de către preot a slujbei înmormântării de plata vreunei taxe mai ales în cazul familiilor sărace, dar parohiile consideră necesare contribuțiile benevole ca donație din partea familiei pentru întreținerea bisericii parohiale. În aceste cazuri, preotul trebuie să elibereze chitanțe familiilor care au donat banii respectivi.”

De asemenea, tot Sfântului Sinod a hotărât în 2012 ca preoții să ajute cu bani familiile îndoliate „pentru ca lipsa banilor să nu fie un motiv de a incinera pe cei decedaţi, considerând că înhumarea ar fi prea costisitoare.”

Bănescu are o problemă și cu formulările de genul: „X împotriva manualelor de religie” sau „X critică manualele de religie”, pe care le consideră, de asemenea, aberante.

„A vorbi în anii 90 ai secolului trecut despre absolut perfectibilele manuale de Religie de clasele I-IV ținea de firescul lucrurilor, nu de un atac la Biserică sau al religiei revenite în spațiul public, cultural și școlar. Efervescența anilor 90 conținea și enorme stângăcii, întrucât toate instituțiile reînvățau să meargă. Unele, nu Biserica, șchioapătă și acum”, spune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Despre cei care afirmă astfel de lucruri, Bănescu spune că îi caracterizează „lipsa de onestitate, comoditatea sau letargia mentală, pofta de a tulbura, setea de ură și de scindare, nu de dreptate”.