De mai bine de un an, rachetele rusești distrug spitale și clădiri rezidențiale din Ucraina, în timp ce trupele invadatoare execută civili pe oriunde calcă. „Inundați” cu dovezi despre crimele de război comise de agresori, procurorii ucraineni s-au mișcat rapid în identificarea suspecților.

Autoritățile de la Kiev au identificat peste 600 de ruși suspecți de crime de război în Ucraina. Mulți dintre ei sunt oficiali politici și militari de rang înalt, printre care și ministrul Apărării de la Moscova, Serghei Șoigu, relatează „The Guardian”.

În timp ce Curtea Penală Internațională (CPI), cu sediul la Haga, deschide două cazuri de crime de război în legătură cu invazia rusă din Ucraina, cotidianul britanic prezintă profilurile unora dintre comandanții și generalii arătați cu degetul de autoritățile de la Kiev. Portretele acestora sunt realizate în baza unor interviuri cu foști soldați, oficiali din domeniul apărării și informații obținute din surse deschise.

„The Guardian” a analizat de asemenea un panou folosit de procurorii ucraineni pentru a urmări crimele de război ale Rusiei. Cu o lățime de patru metri și o înălțime de 1,5 metri, panoul conține o diagramă detaliată a întregului lanț de comandă al forțelor armate ruse mobilizate pentru războiul din Ucraina. Diagrama este formată din sute de militari ruși, împărțiți pe regimente, până la comandantul lor suprem, Vladimir Putin.

„Am început să-i identificăm pe comandanții și generalii ruși încă de anul trecut”, spune procurorul șef al regiunii Harkov, Oleksandr Filciakov, care lucrează în acest dosar alături cu colegi din alte regiuni. „Îl actualizăm încontinuu”, adaugă el.

„Măcelarul de la Mariupol”

Asediul de la Mariupol, întins pe trei luni, expune în toată splendoarea brutalitatea agresiunii militare a rușilor împotriva ucrainenilor. Rușii au ucis circa 22.000 de persoane în această campanie în timp ce au transformat în ruine orașul-port de la Marea Azov. Asediul de la Mariupol a fost comparat inevitabil cu cel de la Alep. Ori ambele campanii au fost conduse de generalul Mihail Mizințev, numit atât „Măcelarul de la Alep”, cât și „Măcelarul de la Mariupol”.

Născut pe 10 septembrie 1962 în satul Averinskaia (regiunea Vologda), Mihail Mizințev este absolvent al Şcolii Superioare de Comandă a Armelor din Kiev. Înainte de destrămarea URSS-ului, în 1991, a comandat un pluton de recunoaştere al armatei sovietice din Germania de Est. Apoi a condus un batalion de infanterie motorizată în Caucaz. Revenit la Moscova la sfârşitul anilor 1990, a avansat rapid, preluând în 2003 postul de şef al Direcţiei de Operaţiuni din cadrul Statului Major al armatei ruse. Înainte de a se ocupa de măcelul de la Alep, a condus Centrul Național pentru Coordonarea Apărării.

„Este cunoscut ca un organizator extrem de bun”, spune un fost angajat al Ministerului rus al Apărării care a lucrat pe vremuri cu Mizințev. De asemenea, are legături strânse cu șeful Statului Major, generalul Valeri Gherasimov.

Potrivit experților militari, Mizințev a folosit la Mariupol o bună parte din experiența acumulată la Alep. La fel ca la Alep, a izolat forțele ucrainene de liniile de aprovizionare și le-a restrâns treptat, stradă cu stradă, concomitent cu bombardamente la întâmplare, împiedicându-i astfel pe civili să părăsească orașul.

Bombardamentele cu muniție cu dispersie de la Harkov

Acest oraș din nord-estul Ucrainei, al doilea ca mărime din țara vecină, cât și regiunea cu același nume sunt cele mai afectate zone de invazia rusă din Ucraina. Rusia a folosit acolo mai multe arme interzise de convențiile internaționale, precum bombele cu dispersie RBK-500 și rachetele Smerci de 300 mm, ucigând sute de civili.

Omul responsabil de aceste atacuri este generalul Aleksandr Juravliov, care l-a asistat pe Mizințev în campania de bombardamente de la Alep.

Născut pe 5 decembrie 1965 în orășelul Golișmanovo (regiunea Tiumen), Aleksandr Juravliov este absolvent al Academiei Militare a Forțelor Blindate Malinovski și al Academiei Statului Major. A fost detașat timp de cinci ani în Cehoslovacia (1986-1991) și în aproape toate districtele militare ale Federației Ruse. De asemenea, a fost mobilizat de trei ori în Siria, de unde s-a întors ca „Erou al Federației Ruse”.

Potrivit mai multor surse, Juravliov a fost în primele opt luni ale anului trecut singurul ofițer superior din Districtul Militar Vest al Rusiei care a putut ordona atacuri cu rachete Smerci asupra Harkovului.

După contraofensiva surpriză a armatei ucrainene din Harkov, încheiată cu eliberarea aproape în întregime a regiunii, Juravliov a fost înlocuit cu generalul Roman Berdnikov.

Atacuri sângeroase

La 27 iunie 2022, o rachetă Kh-22 a transformat în moloz centrul comercial Amstor din orașul Kremenciug, din centrul Ucrainei, și a ucis cel puțin 20 de persoane. Potrivit procurorilor ucraineni, atacul a fost efectuat de Regimentul 52 de Aviație pentru Bombardiere Grele, comandat de colonelul Oleg Timoșin, în vârstă de 51 de ani.

În afară de atacul de la Kremenciug, Timoșin este responsabil, potrivit Kievului, de lansarea rachetei care a lovit un bloc de locuințe și a ucis 44 de persoane la Dnipro.

Există foarte puține informații publice despre Timoșin. Potrivit unor surse deschise, colonelul Timoșin este absolvent al Școlii Superioare de Aviație Militară din Tambov. A fost numit la conducerea Regimentului 52 în 2019, după decesul predecesorului său, colonelul Vadim Belosliudțev.

Superiorul său direct în lanțul de comandă este generalul Serghei Dronov, comandantul șef al Forțelor Aeriene ale Rusiei, responsabil pentru toate operațiunile aeriene ale armatei ruse din timpul războiului la scară largă din Ucraina.

Născut într-un sat din estul Ucrainei, Dronov a servit pentru prima dată ca pilot în timpul primului război din Cecenia (1994-1996). Și-a făcut un nume două decenii mai târziu, în calitate de coordonator al forțelor aeriene ruse desfășurate în Siria, unde campania militară rusă de susținere a regimului Assad s-a bazat foarte mult aviație.

Până la începutul războiului la scară largă din Ucraina se credea că Rusia ar dispune de peste 700 de avioane de luptă, o forță de zece ori mai mare decât cea a Ucrainei. Însă incapacitatea Forțelor Aeriene Ruse de a domina cerul Ucrainei, ceea ce a avut un impact negativ asupra luptelor de pe teren, a stârnit întrebări despre abilitățile lui Dronov.

„Dronov este cunoscut ca fiind extrem de corupt”, precizează Gleb Irisov, un fost locotenent al Forțelor Aeriene Ruse care a demisionat în 2020. „Nu este o surpriză că aviația militară rusă a eșuat lamentabil”, adaugă el.

„Măcelarul de la Bucea”

Când s-au retras din regiunea Kiev, la începutul lui aprilie 2022, ocupanții ruși au lăsat în urma lor un câmp imens de atrocități. Aproximativ 458 de cadavre, aruncate în zeci de gropi comune, au fost descoperite în orașul Bucea. Alte sute de cadavre de civili au fost găsite sub dărâmăturile unor clădiri din Borodianka și Hostomel.

Printre indivizii declarați responsabili de aceste crime de război și crime împotriva umanității figurează colonelul de origine kîrgîză Azatbek Omurbekov, în vârstă de 39 de ani, ale cărui trupe sunt acuzate că au ucis, violat și torturat civili la Bucea. În noiembrie 2021, cu patru luni înainte de atrocități, el a primit binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Ruse.

Nu este clar unde se află în acest moment. Unele surse spun că, după retragerea din regiunea Kiev, și-a transferat soldații în Belarus. Potrivit altora, s-ar fi dus în Belgorod, de unde s-a alăturat unui regiment implicat în operațiunile din regiunea Harkov.

La fel ca toți ceilalți ofițeri ruși de rang înalt dislocați în Ucraina, Omurbekov a răspuns la ordinele generalului Oleg Saliukov, actualul comandant șef al Forțelor Terestre ale armatei ruse.

În vârstă de 67 de ani, Saliukov este unul dintre cei mai vechi oficiali de rang înalt din cadrul armatei ruse. Deși evită să iasă în față, totuși are o influență semnificativă în conducerea militară de la Moscova.

„Dacă vrei să faci o carieră în armată, trebuie să obții aprobarea lui Saliukov”, mărturisește un fost angajat al Ministerului Apărării de la Moscova.