Situația adăposturilor civile din România. Lista, adresa și starea buncărelor, pe județe

La patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, majoritatea adăposturilor civile din România continuă să fie nefuncționale sau parțial funcționale. Situația este reflectată de datele furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, în subordinea căruia se află Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la solicitarea g4media.ro .

Situația este confirmată și de un raport din 2025 al Curții de Conturi, potrivit căruia capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21%, adică 611.922 persoane, în adăposturi special construite, respectiv de 5,19%, adică 989.507 persoane, dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc).

Pe hârtie, România are 5.770 de adăposturi de protecție civilă publice și private, care pot primi la nevoie, tot pe hârtie, sute de mii de oameni. În realitate însă, spun sursele G4Media, multe dintre acestea sunt doar niște subsoluri neamenajate, catalogate drept adăposturi doar pentru că așa figurează în acte.

Situația este confirmată și de documentele pe care le are statul român. Din totalul celor 5.770 aflate în evidențe, doar 1.191 sunt funcționale, 3.345 sunt parțial funcționale, iar 1.234 nefuncționale.

Cele mai multe adăposturi sunt în județul Cluj, mai precis în Cluj-Napoca, urmat de județele Argeș, Brașov, Constanța și București, arată datele.

De cealaltă parte, regăsim Tulcea, Mehedinți, Vaslui, Ialomița și Călărași.

În județele din coada clasamentului, adăposturile funcționale sunt aproape exclusiv publice.

• DOCUMENT: Regăsiți aici Lista completă a adăposturilor civile din România , pe județe, adresa lor și starea în care se regăsesc.

MAI a explicat că sunt trei faze în care, în caz de nevoie, pot fi amenajate și alte spații de adăpostire.

”În context, precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile HCSAT nr. 107/20152, protecția prin adăpostire a personalului autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiilor publice, operatorilor economici și a populației în situații de conflict armat se realizează astfel:

• în faza I se utilizează fondul de adăpostire realizat din timp de pace (puncte de comandă de protecție civilă ale administrației publice centrale și locale și adăposturile publice/private), precum și adăposturile naturale oferite de teren;

• în faza a II-a se utilizează fondul de adăpostire completat prin amenajarea, în timp scurt, a unor subsoluri și a altor spații;

• în faza a III-a se completează fondul de adăpostire prevăzut în faza a II-a conform necesarului de adăpostit” a transmis MAI pentru G4Media.

De asemenea, ministerul a mai transmis situația cu adăposturile pentru care au fost emise autorizații de protecție civilă în conformitate cu OMAI nr. 180/20223, defalcată pe județe pentru ultimii 4 ani.

Cele mai multe se înregistrează în București – Ilfov (80 de autorizații) și Timiș (32). Nici o autorizație nu a fost emisă în Tulcea, Vaslui, Teleorman, Olt, Călărași, Ialomița și Brăila.

Ce spunea Curtea de Conturi în 2025

Situația a fost reliefată și de Curtea de Conturi a României, care a realizat un audit pe acest subiect, cu o concluzie verdict: sistemul național de adăpostire nu asigură protecție suficientă.

Mai jos, câteva dintre concluziile instituției:

”Actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict. De asemenea, Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea și actualizarea evidenței adăposturilor de protecție civilă și a adăposturilor simple, precum și o analiză a fondului de adăpostire existent și stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate.

Recomandările au fost formulate cu prilejul unui audit al performanței privind situația adăposturilor de protecție civilă, desfășurat pe parcursul anului trecut și care a vizat perioada 2021-2023” a precizat Curtea de Conturi în 2025.

”În România, capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane).

Din totalul de 5072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2.543 sunt neoperaționale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3.711, sunt construite înainte de anul 1990”, se arată în continuarea raportului instituției.

Situația nu este departe de cea de acum aproape 4 ani. Atunci, Info Sud-Est a publicat o investigație legată de numărul de români care încap în adăposturi, în cazul unui dezastru .

Articolul arăta atunci că o parte infimă din populația orașelor reședință de județ din România s-ar putea adăposti la nevoie, situația fiind și mai gravă în orașele mai mici sau în mediul rural.

G4Media a solicitat date și despre situația adăposturilor aflate în curs de reabilitare sau modernizare, dacă este cazul. MAI a răspuns că la nivelul IGSU nu există asemenea informații:

”În ceea ce privește planurile de investiții, reabilitarea sau extinderea sistemului de adăpostire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proiectanții, constructorii și beneficiarii de investiții au obligația să prevadă, în documentațiile tehnice ale investițiilor: măsurile specifice, echipamentele și dotările necesare, conform normativelor în vigoare, și să asigure realizarea lor înainte de darea în exploatare a investiției, să obțină toate avizele, autorizațiile și acordurile privind protecția civilă, conform legii, și să urmărească realizarea măsurilor stabilite în cuprinsul acestora pentru categoriile de construcții la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă5, potrivit HG nr. 862/20166.

Facem mențiunea că, la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, nu se regăsesc astfel de informații, întrucât personalul de specialitate din cadrul IGSU și ISUJ/B-IF este implicat doar în procesul de emitere a avizelor și autorizațiilor de protecție civilă și în efectuarea controalelor la aceste obiective” a răspuns MAI.

Situația adăposturilor civile la nivel european

Multe țări din Europa acordă importanță acestui domeniu, considerând apărarea civilă un domeniu strategic.

Elveția, Suedia și Finlanda sunt lideri în protecția civilă europeană, cu rețele de adăposturi robuste și extinse, concepute pentru scenarii extreme.

Elveția își poate adăposti întreaga populație, în timp ce Suedia are 64.000 de adăposturi, potrivit Swedish Civil Defence and Resielence . Norvegia, Danemarca și Austria mențin, de asemenea, sisteme de apărare civilă puternice și proactive.

Finlanda, cu o populație de 5,5 milioane de locuitori, are un sistem de peste 5.000 de buncăre și adăposturi doar în capitala Helsinki. Sunt folosite cu multe scopuri, precum spații de depozitare, parcări sau evenimente sportive, dar pot fi convertite pentru a fi folosite de populația din Helsinki în caz de atacuri nucleare (sau de alt tip) în mai puțin de 72 de ore, conform CNBC .

Distribuie Distribuie Comentarii