Anul trecut, SUA au efectuat un exercițiu prin care simulau un răspuns față de scenariul în care o țară ar decide, fără a se consulta cu altele, să folosească tehnici de inginerie climatică, periclitând siguranța națională țării, relatează WP.

Scenariul pare demn de un roman SF, însă, pe măsură ce populațiile cele mai vulnerabile ale lumii suferă din ce în ce mai mult din cauza temperaturilor în creștere, factorii de decizie la nivel mondial vor fi supuși probabil unei presiuni puternice pentru a implementa tehnologia blocării soarelui, avertizează oamenii de știință și factorii de decizie politică. Prin comparație cu alte metode de combatere a efectelor schimbărilor climatice, geoingineria solară ar putea fi o metodă mai ieftină și mai rapidă.

Știința evoluează, a declarat Sherri Goodman, cercetător senior la Wilson Center, expert în ceea ce privește intersecția dintre schimbările climatice și securitate, explicând că guvernul american face eforturi să înțeleagă această tehnologie și modul în care poate fi gestionată.

„Ar putea fi folosită ca armă de o țară fie pentru a încerca să îmbunătățească clima și să reducă temperaturile la nivel local, fie împotriva unui adversar. Ar putea fi amenințată într-un mod care ar putea provoca teamă sau panică în rândul populațiilor".

În prezent, SUA sunt lidere în cercetare, dar și alte țări lucrează la dezvoltarea tehnologiei, printre ele China și India.

Casa Albă, la cererea Congresului, anul trecut, lucrează la o strategie de management și un plan de cercetare pe cinci ani.

Un raport de evaluare a Informațiilor Naționale (2021), axat pe schimbările climatice - pe baza evaluărilor agențiilor de spionaj americane cu privire la principalele riscuri cu care se confruntă Statele Unite - a avertizat că, în lipsa reglementărilor internaționale, „actori statali sau nonstatali vor dezvolta sau vor implementa tehnologia în mod independent - posibil pe ascuns - într-o manieră care riscă să genereze un conflict în eventualitatea în care alte națiuni îi vor învinovăți pentru un dezastru meteorologic despre care cred că a fost cauzat de geoinginerie".

„Este un butoi cu pulbere”, a apreciat Janos Pasztor, un fost oficial de vârf al Națiunilor Unite în domeniul schimbărilor climatice, care se dedică în prezent promovării discuțiilor globale despre administrarea geoingineriei. „Dacă există deja provocări la nivel geopolitic în anumite regiuni... există potențial pentru niște probleme cu adevărat grave".

O soluție climatică cu un mare potențial de conflict

Romanul „Ministerul pentru viitor” (2020), de Kim Stanley Robinson, a devenit lectura favorită a unor oficiali americani în domeniul informațiilor. Acțiunea cărții este plastă într-un viitor în care India decide unilateral să încalce o interdicție globală privind ingineria solară după ce temperaturi record au provocat moartea a 20 de milioane de cetățeni.

Unii factori de decizie susțin că, pe măsură ce discuțiile evoluează, tensiunile existente între națiunile industrializate - care sunt responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor de carbon - și țările mai puțin dezvoltate - care sunt adesea cele mai afectate de schimbările climatice - s-ar putea agrava.

Geoingineria solară „ridică potențiale probleme sociale și etice în ceea ce privește consimțământul public și are potențialul de a genera conflicte internaționale", a atras atenția Ajay K. Sood, principalul consilier științific al guvernului indian, la o conferință axată pe climă care a avut loc la New Delhi în această lună, adăugând că în India cercetările sunt în fază "incipientă".

„Această tehnologie ar putea concentra în cele din urmă puterea în țările bogate sau în actorii nonstatali din nordul global", a spus el.

În sudul global, a continuat consilierul științific al guvernului indian,, geoingineria solară "poate părea atrăgătoare, având în vedere contextul consecințelor climatice grave cu care se confruntă".

Chiar și cercetarea de bază, cum ar fi testele la scară mică în aer liber, ar putea deveni controversată în unele zone.

„În vecinătăți tulburi ca a noastră, protocoalele testării vor trebui să fie coordonate și monitorizate în mod colectiv, ceea ce devine o imposibilitate în mediile extrem de fracturate și polarizate precum cel care există între Pakistan și India", a observat Malik Amin Aslam, fost ministru pakistanez pentru schimbări climatice.

Tehnologia presupune injectarea de aerosoli la mare altitudine pentru a reflecta lumina soarelui înapoi în spațiu și a scădea temperatura similar unei erupții vulcanice majore. De pildă, erupția vulcanului Pinatubo din Filipine, în 1991 a eliberat circa 15 milioane de tone de dioxid de sulf în atmosferă, scăzând temperatura medie globală cu aproximativ un grad Fahrenheit în următoarele 15 luni, potrivit estimării NASA.

„Este tot mai limpede că introducerea unei cantități de aerosoli în stratosferă poate scădea temperatura medie globală", a spus Chris Field, directorul Institutului Woods pentru Mediu de la Stanford și cel care a recomandat în 2021 ca administrația Biden să finanțeze un program de cercetare a acestei tehnologii.

Acesta a explicat că viitorul lumii atârnă de un „răspuns ambițios la criza climatică”, iar dezavantajele ar putea fi, la un moment dat, preferabile alternativei.

Riscuri

Totuși, riscurile sunt considerabile, au atras atenția oamenii de știință, întrucât modificarea tiparelor meteorologice și scăderea randamentului culturilor pot provoca secetă și produce foamete. Unii experți în domeniul climei se tem că societățile ar putea folosi această tehnică pentru a trage de timp în loc să ia măsurile necesare de reducere a emisiilor pentru a rezolva problema de fond.

Există și alte tipuri de tehnici de geoinginerie care pot produce efecte locale. Apa de mare ar putea fi pulverizată în nori, luminându-i astfel încât să protejeze mai mult din razele solare. Mici mărgele de sticlă ar putea proteja gheața arctică împotriva topirii. Praful de fier din oceane ar putea hrăni fitoplanctonul care ar putea apoi să extragă dioxidul de carbon din aer. Aceste tehnici ar putea avea riscuri - dar ar fi mai puțin probabil ca ele să treacă granițele.

Experimente de geoinginerie în lume

În absența unui consens global, unele grupuri private iau problema în propriile mâini. Startup-ul Making Sunsets a dezvăluit la sfârșitul anului trecut că a lansat câteva baloane umplute cu un compus care putea reflecta lumina soarelui înapoi în atmosferă. Eliberarea a avut loc în Mexic, și a determinat guvernul mexican să interzică experimentele luna trecută.

Cea mai mare parte a activităților de geoinginerie este însă limitată la modele computerizate și la spațiul laboratoarelor.

China a avut un program de geoinginerie solară la Universitatea Normală din Beijing în ultimul deceniu, dar nu pare să fi efectuat teste în aer liber. Țara are un lung istoric de eforturi la scară mai mică pentru a modifica clima : de pildă, a cheltuit 30 de milioane de dolari pentru a injecta sare și minerale pentru a obține cer senin înainte de Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008 sau a însămânțat nori pentru provoca precipitații înainte de evenimente sensibile din punct de vedere politic.

„În ultimul deceniu, există o multitudine de dovezi științifice care arată că aceste tehnologii ar putea într-adevăr să reducă semnificativ costurile induse de oameni ale schimbărilor climatice", a explicat David Keith, un om de știință de la Harvard și un cercetător proeminent în acest domeniu.

Un proiect al cercetărilor de la Harvard constând într-un experiment de geoinginerie solară în aer liber la scară mică în Suedia a fost anulat în 2021, după ce Consiliul Saami indigen al țării s-a opus.

În întreaga lume, un număr din ce în ce mai mare de cercetători explorează ce ar putea însemna ingineria solară pentru regiunile lor, chiar dacă este puțin probabil ca țările lor de origine să implementeze această tehnologie.

Inés Camilloni, cercetător în domeniul climei la Universitatea din Buenos Aires, a declarat că tehnologia ar putea totuși să rezolve unele provocări pe termen scurt. Ea a efectuat cercetări cu privire la consecințele geoingineriei solare asupra bazinului râului Plata, care se întinde de-a lungul unei regiuni dens populate din America de Sud. Implementarea tehnologiei, după cum a constatat ea cu ajutorul modelelor de laborator, ar duce probabil la creșterea nivelului râurilor, reducând seceta, dar crescând inundațiile.

Ce ar putea merge prost?

China, India, Pakistan și Bangladesh au sisteme fluviale comune, dar nu își transmit întotdeauna datele privind precipitațiile și nivelul râurilor, care ar fi necesare pentru a prezice și a se pregăti pentru inundații.

Deoarece geoingineria solară ar putea schimba tiparele meteorologice, lipsa cooperării ar putea face ca predicția precipitațiilor să fie și mai dificilă, a declarat Mohammed Abu Syed, cercetător senior la Centrul pentru Studii Avansate din Bangladesh, care face cercetări despre modul în care geoingineria ar putea schimba tiparele ploilor în țara sa.

Există puțină încredere dincolo de granițe, a spus el. Implementarea de către o țară a unui program de geoinginerie „ar influența întregul regim hidrologic al Asiei de Sud", a explicat el, însă marile câmpii inundabile din Bangladesh ar putea fi cele mai afectate de vremea nouă și imprevizibilă.

În cazul în care geoingineria solară se dovedește a avea consecințe negative, a spus el, "noi am fi cei care am avea cel mai mult de suferit de pe urma acestui lucru".