Soluția pentru România când americanii insistă să fim în Consiliul de Pace, iar europenii ar vrea să refuzăm. „Să fim și noi o dată inteligenți”

România a fost invitată să se alăture Consiliului de Pace promovat de administrația americană, însă partenerii europeni ezită. Doi cunoscuți experți români explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, o posibilă soluție și modul în care ar trebui să cântărească Bucureștiul între securitate, interese economice și echilibrul alianțelor.

România a fost invitată de administrația de la Washington să se alăture Statelor Unite ale Americii și țărilor care și-au dat deja acceptul pentru a face parte din nou creatul Consiliu de Pace. După numeroase ezitări, președintele Nicușor Dan și-a precizat poziția față de invitația primită de la președintele Americii, într-o postare pe Facebook. Șeful statului român a anunțat că a primit invitația de a participa la prima reuniune a Consiliului de Pace, care va avea loc la Washington, pe 19 februarie 2026. Diplomat, Nicușor Dan a declarat că România salută eforturile administrației SUA de promovare a păcii la nivel internațional.

Răspuns diplomat al președintelui Nicușor Dan

„Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei”, a transmis Nicușor Dan.

Poziția președintelui României, departe de a fi una tranșantă, nu lămurește decizia care va fi luată la vârf în acest caz. Despre poziția care ar trebui adoptată de România și despre cele mai bune soluții vorbesc, într-o analiză pentru „Adevărul”, politologul Radu Albu Comănescu, profesor de Relații Internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și generalul (r) Dan Grecu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.

Cei doi oferă două perspective opuse asupra invitației SUA, așa că discuția este purtată între noțiunile de oportunitate strategică sau risc geopolitic major pentru România. Asta și în contextul în care există temeri că acceptarea Consiliului de Pace ar putea relansa relația cu Washingtonul, dar ar putea crea fricțiuni cu partenerii europeni. Apare însă și reversul medaliei, în condițiile în care aparent refuzul ar păstra unitatea UE, dar ar răci legătura cu principalul aliat strategic.

Argumente pentru a le spune da americanilor

Profesorul Radu Albu Comănescu predă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj materii strâns legate de designul instituţional al Uniunii Europene (construcţie europeană, teorii ale integrării, guvernanţă, politici executive), alături de negocieri. El consideră că, în condițiile în care securitatea României depinde în cea mai mare măsură de bunăvoința celui mai important partener strategic, SUA, ar trebui să răspundă pozitiv propunerii înaintate de Washington.

„Din punctul meu de vedere, cred că putem diferenția între Consiliul Păcii dorit de Donald Trump și ONU, pe care o serie de interpretări, devenite majoritare, le plasează în opoziție. O parte din funcționalității s-ar suprapune, e adevărat, dar o altă parte rămân complet distincte și trebuie tratate ca atare”, spune profesorul clujean.

În opinia sa, acest consiliu nu ar trebui confundat cu președintele Donald Trump sau cu MAGA, iar propunerea trebuie văzută ca un semn de deschidere din partea americană.

„Consiliul Păcii este un format de tip platformă adresat unui număr limitat de state, 60, pe care Casa Albă le consideră apte să se înscrie într-un parteneriat care ar servi primordial interesele americane dar nu exclude mutualizarea beneficiilor. Selecția făcută nu se bazează tipul de regim și practici politice aplicate la guvernare de statul invitat, ci pe capacitatea acestuia de a corespunde ideii de parteneriat credibil cu SUA; iată de ce găsim această combinație de democrații și state non-democratice care nu e pe gustul majorității din UE”, explică Radu Albu Comănescu.

Ce avantaje am avea

Avantajele de a face parte din acest Consiliu de Pace ar fi mult mai importante decât orice ipotetic neajuns. De fapt, în condițiile în care relațiile româno-americane au ajuns la o cotă minimă, un răspuns pozitiv din partea Bucureștiului ar putea însemna relansarea acestora. Totul s-ar traduce în final prin avantaje pentru România, crede profesorul Radu Albu Comănescu, cu atât mai mult cu cât un accept de a face parte din Consiliul de Pace nu ar echivala cu compromiterea relațiilor cu aliații europeni .

„În schimb, geografia acestor invitații atestă o hartă care ar facilita creșterea economică americană și preponderența SUA în ordinea globală, facilitând accesul la resurse naturale, la căi de aprovizionare și securitate, la disponibilități financiare ușor de activat pentru interesele SUA. Dincolo de gestionarea unor procese de pace, acest consiliu s-ar vădi ca o formă de cooperare cu Statele Unite, cel puțin în perioada președinției Trump, iar participarea (trei ani fără plata acelui faimos miliard), poate servi la întărirea unor angajamente de investiții și securitate. Dacă înțelegem invitația la acest consiliu ca o formă de parteneriat ranforsat cu Statele Unite, cu reducerea potențialelor asperități din interacțiunea americanilor cu aliații lor în Europa și în lume, atunci există justificări pentru ca România să facă un pas prudent spre calitatea de membru, sau de observator cu perspectivă de membru”, nuanțează profesorul Radu Albu Comănescu.

Argumentele pentru a le spune nu americanilor

Generalul Dan Grecu, ofițer care a avut misiuni în Afganistan, Irak, Eritreea și Etiopia și a fost decorat pe rând de Statele Unite ale Americii, ONU și NATO, oferă o perspectivă diferită, din partea unui analist militar. În esență, generalul care conduce Asociația Ofițerilor în Rezervă din România crede că ar trebui declinată oferta. Răspunsul ar trebui să fie, crede generalul Dan Grecu, un refuz politicos, pentru a nu tensiona relația cu Statele Unite ale Americii.

„Părerea mea, iar acum am să fiu cât se poate de direct și îmi asum tot ce spun fără niciun fel de problemă, este că mai bine am spune nu acestei oferte. Și când spun asta mă refer la faptul că acest Consiliu al Păcii nu-și manifestă acoperirea inițială care se dorea pentru Gaza și vrea să se transforme într-un fel de nou Consiliu de Securitate sau un nou ONU în care președintele Trump să facă absolut ce tot ce vrea. Așadar, părerea mea este că ar trebui ca împreună cu partenerii europeni să ne detașăm de această solicitare americană și să nu ne grăbim”, spune generalul Dan Grecu.

Putem urma exemplul italian

El dă exemplul Italiei, una dintre țările europene care au o relație excelentă cu Statele Unite ale Americii, iar premierul de la Roma, Giorgia Meloni, se află printre favoriții lui Donald Trump. Cu toate acestea, Roma a declinat oferta de a face parte din Consiliul de Pace și a transmis un refuz politicos, dar ferm.

„Cum spuneam, cred că ar trebui să răspundem frumos, dar să refuzăm această propunere. Să facem așa cum de altfel au făcut, de exemplu, italienii, care au spus foarte clar că această propunere contravine intereselor, legislației și acordurilor la care Italia este parte, făcând referire indiscutabilă la Carta Națiunilor Unite”, susține generalul Dan Grecu.

Generalul insistă că acest refuz trebuie „împachetat” frumos, iar răspunsul trebuie să fie unul diplomat, pentru a nu duce la o nouă tensionare a relațiilor cu cel mai important partener strategic.

„Bineînțeles că propunerea americană trebuie discutată inteligent, trebuie explicată, dar până la urmă trebuie să ne urmăm propriile interese. Și până la urmă ne putem răzgândi, în cazul în care s-ar dovedi că această inițiativă americană este în interesul nostru și al Europei. În situația în care omenirea, aliații noștri europeni vor dori să înlocuiască ONU cu acest Consiliu de Pace fondat de Trump, atunci da, ar trebui să devenim și noi parte, dar deocamdată chiar mă îndoiesc că există această dorință unanimă”, punctează generalul Dan Grecu.

Mai presus de orice, spune generalul Dan Grecu, România va trebui să își urmărească propriile interese și să judece la rece situația și întregul context.

„Avem nevoie de un echilibru între Statele Unite și Uniunea Europeană, suntem o țară mică și depindem mult de aliați. Solidaritatea europeană și prietenia cu SUA ne sunt necesare în egală măsură. Dar dincolo de astea îndrăznesc să spun că până la urmă strategia noastră de apărare se numește „independență solidară” și nu „solidaritate independentă”. Așa că să fim și noi o dată inteligenți și să ne urmăm interesele, să păstrăm echilibrul între relațiile cu partenerii noștri și să facem tot ceea ce până acum liderii noștri au arătat că sunt incapabili să realizeze”, conchide generalul Dan Grecu.