Sondaj. PNL, în creștere cu două procente. Cum stau celelalte formațiuni din Parlament

Sondaj. PNL, în creștere cu două procente. Cum stau celelalte formațiuni din Parlament

Ultimul sondaj al INSCOP arată o creștere a PNL de la 20,2% la 22,3%, în timp ce celălalt mare partid al Coaliției, PSD, are, de asemenea, un procent cu 0,2% mai mare, ajungând la 31,7%.

PNL-ul lui Ciucă are parte de o creștere de 2% FOTO Inquam Photos

Sondajul a fost realizat la comanda PNL în perioada 5-19 februaie, potrivit DIGI24. La întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cât de sigur sunteţi că aţi merge să votaţi?”, 46,7% au răspuns „Sigur da”, în timp ce 20,7% - „Sigur nu”.

Conform datelor, la întrebarea referitoare la partidul susținut la parlamentare, dacă duminică ar avea loc alegeri, 31,7% ar opta pentru PSD (creştere 0,2% faţă de precedentul sondaj), în timp ce 22,3% ar da votul pentru PNL (creştere 2,1%).

Pe locul al treilea este AUR, cu 18,2%, creşterea fiind de 0,1%. Celălalt partid mai mare din Opoziție, USR, are 11,2%, cu o creştere de 0,3%.

La UDMR se înregistrează un procent de 4,6%,  în timp ce PMP e cotat la 2,9%, iar 2,4% are Pro România. Măsurată a fost și formațiunea Dianei Șoșoacă, Partidul SOS România, care are o intenție de vot de 1,5%. În schimb, nu apar măsurate formațiuni ca Forța Dreptei sau ca REPER, care în prezent au reprezentare parlamentară, după desprinderea de PNL, respectiv de USR.

Datele au fost culese prin interviuri telefonice, volumul eşantionului simplu aleator fiind de 3.000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±1,79 %, la un grad de încredere de 95%.

Stabilizare față de precedentul sondaj

La precedentul studiu era oservabilă o tendință de descreștere accelerată a PSD, cu peste 2 procente, în timp ce PNL pierduse aproape jumătate de procent. De asemenea, o scădere de peste un procent avea și USR. Partidul în ascensiune la acea perioadă era AUR, cu peste două procente. 

La acea vreme, directorul INSCOP susținea că evoluția „în zig-zag” a intenției de vot este rezultatul unor „multitudini de crize suprapuse și succesive”. Potrivit acestuia, sinteza acestor evoluții „arată că 2023-2023 vor fi ani imprevizibili”.

„Evolutia in zig-zag a intentiei de vot pentru principalele partide parlamentare in ultimii 2 ani. Oscilatii numeroase pe masura multitudinii de crize suprapuse si succesive. Sinteza acestor evolutii ne arata ca 2023-2024 vor fi ani imprevizibili. De asemenea, coroborand aceste date cu altele mai de profunzime, cred ca la final, electoratul va premia munca serioasa/responsabilitatea si va taxa populismul/demagogia. IMPORTANT: Datele din decembrie au fost culese partial inainte, partial dupa momentul Schengen. Scopul acestui grafic nu este de cauta un eventual impact emotional al unui eveniment anume, ci de a vedea evolutia in timp, tendintele neclare, in zig-zag, ale intentiei de vot in ultimii 2 ani”, a scris directorul INSCOP, Remus Ștefureac, pe Facebook.

În 2024, în România vor avea loc patru rânduri de alegeri. Primul test va fi cel de la europarlamentare, cel mai probabil în luna mai. Vor urma localele, cel mai probabil în luna septembrie. Penultimul test (cel mai probabil în doua tururi), va fi reprezentat de prezidențiale. În luna decembrie anul se va încheia cu parlamentarele. 


Citește și:

populare
astăzi

1 Procuror cu mașină de 180.000 € trecută în declarația de avere / Familiile din DNA: Cât se câștigă la „birourile Kovesi”, din România

2 Dezvăluirile scandaloase de acum 15 ani despre Coldea și Băsescu se cam adeveresc...

3 Justiția din Ro a luat-o razna? Cum este posibil așa ceva?

4 Misterele Budapestei / Un fost parlamentar Fidesz ar avea dovezi despre modul în care guvernul Ungariei s-a implicat în România și a finanțat aspirațiil…

5 VIDEO Imagini greu de privit cu un șofer de TIR român...