Statul lor/16 parlamentari, consilieri și secretari de stat PNL au aterizat prin metoda detașării la Apele Române

Statul lor/16 parlamentari, consilieri și secretari de stat PNL au aterizat prin metoda detașării la Apele Române

În perioada 2020-2021, la Administrația Națională Apele Române (ANAR) au fost angajați zeci de membri PNL sau protejați ai unor parlamentari ai acestei formațiuni politice, rezultă dintr-o anchetă realizată de G4Media.ro. Angajările au avut loc ”pe ușa din dos” și au presupus implicarea mai multor deputați, senatori, secretari de stat și primari, în special din mediul rural.

Aceștia angajau clientela de partid fără concurs, pentru ca, peste câteva zile, protejații lor să fie detașați la Apele Române. Printre cei care au făcut parte din aceste rețele se află fostul ministru liberal Marcel Vela. Colegii săi de partid Ioan Cristian Chirteș (senator) și Aurel Glad Varga (deputat) au ”livrat” anul trecut la Apele Române, prin detașare, câte trei angajați de la cabinetele lor parlamentare.

Contactat de G4Media.ro, Varga a declarat: ”Glumiți, nu mai suntem în anii 90”, atunci când a fost întrebat dacă PNL a avut vreun rol în aceste detașări, Vela a afirmat că este ”exclus” ca un subordonat al său să fi fost numit șef la Apele Române pe linie de partid, iar Chirteș nu a putut fi contactat.

Unul dintre detașații pe filiera Chirteș a fost Ovidiu Ionuț Cengher, cel care i-a luat locul lui Ovidiu Ianculescu la șefia Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureș. Ianculescu a declarat că fusese forțat să demisioneze pe criterii politice.

Unul din patru au venit de la cabinete parlamentare

Majoritatea covârșitoare a detașărilor din perioada februarie 2020-ianuarie 2021, în cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR) a fost făcută respectând un tipar menit să avantajeze clientela de partid.

S-a ajuns aici după  Ordonanța de Urgență nr. 1 din 6 ianuarie 2020 dată de  Guvernul condus de Ludovic Orban ”privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.

Ordonanța prevedea că ”ocuparea prin detașare a posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice (…) se poate realiza numai cu personal angajat în instituții și autorități publice (sublinierea redacției n.r.).”

Ordonanța cuprindea mai multe măsuri menite să ducă la ”păstrarea echilibrelor bugetare (…) să mențină volumul cheltuielilor bugetare pe anul 2020” și, după principiul ”ne descurcăm cu ce avem”, permitea mobilitatea între instituții doar pentru cei care figurau deja în aparatul bugetar, renunțându-se la detașarea de angajați din mediul privat ale căror salarii trebuiau preluate de bugetul instituției publice unde se transferau.

Anterior ordonanței, detașările se puteau face și din mediul privat. În ceea ce privește veniturile celor detașați, legea spune că aceștia și le păstrează la nivelul celor deținute în postul anterior.

Cel puțin la Apele Române, în ciuda așteptărilor guvernanților, mulți dintre detașații de după emiterea Ordonanței 1/2020 nu au fost persoane existente deja în sistem, ci nou angajate, ceea ce a limitat efectele acestui act.

Astfel, a fost identificată o metodă rapidă și legală, care să respecte Ordonanța de mai sus și să introducă în sistem pilele PNL: zeci de persoane au fost angajate la cabinete parlamentare (angajați ai Camerei Deputaților/Senat) sau în funcții de administrator public în primării de la țară, aproape toate controlate de liberali.

Pentru aceste posturi angajarea se poate face pe loc de către parlamentar, în limita posturilor disponibile, sau prin dispoziție a primarului. Nu mai era nevoie de organizarea de concursuri – acestea durează luni de zile, condițiile de participare sunt stricte și, cel puțin teoretic, rezultatul nu poate fi garantat.

Prin urmare, într-o anumită măsură – cel puțin la Apele Române – efectul OUG 1/2020 a fost contrar, ușurând angajarea clientelei de partid.

În decurs de câteva zile de la momentul primirii posturilor în cabinetele parlamentare/primării, aceste persoane au fost detașate la Apele Române, deseori pe funcții de răspundere și au fost primite cu brațele deschise, conducerea instituției fiind deținută tot de un liberal. Aceasta în ciuda faptului că o parte dintre noii veniți nu aveau calificările cerute de un domeniu atât de important.

Într-un răspuns pentru G4Media, ANAR a susținut că detașările din perioada 2020-2021 au avut loc ”în vederea realizării activității instituției și în conformitate cu prevederile legale”.

”Eșalonul de vârf” care a fost parte a acestor rețele l-au reprezentat parlamentarii liberali, alături de consilieri și secretari de stat numiți de acest partid. G4Media a descoperit că 16 dintre cele 59 de detașări de la Apele Române din perioada februarie 2020-ianuarie 2021 au avut ca sursă această filieră PNL, alte două având ca sursă un parlamentar de la un partid aliat cu liberalii la guvernare, PMP (Vasile Cristian Lungu) și unul de la PSD (Gheorghe Marin).

Informațiile lipsă din unele spații nu au fost furnizate de instituțiile publice de la care au fost solicitate. Sursa: ANAR, Camera Deputaților, Senat

La rândul lor, cel puțin nouă dintre cei 18 detașați din tabelul de mai sus sunt membri PNL. Carnet de partid aveau mai ales cei numiți în funcții de conducere: Cosmin Rareș Butiulcă (director Administrația Bazinală de Apă Mureș), Gabriel Nicolae (director Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj), Giorgiana Cosmina Stanomir (director Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți), Ovidiu Ionuț Cengher (director Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș), Bogdan Angelin David (director general al Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea), Adrian Liviu Mureșan (director Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa), Daniel George Surdu (director Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraș-Severin), Lorenzo Flavius Barabas (director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Timiș), Marius Dorel Postelnicescu (Director Tehnic ANAR).

”A fost o solicitare venită la Secretariatul Camerei Deputaților din partea celor de la Apele Române care aveau nevoie de personal în contextul interzicerii concursurilor pe perioada pandemiei. E o chestiune cu totul legală”, a declarat pentru G4Media.ro deputatul Aurel Glad Varga, care, în perioada iunie-octombrie 2020, a trimis trei angajați de la cabinetul său parlamentar la Apele Române: un consilier juridic și doi specialiști în relații publice.

În cazul său, motivația detașării s-a suprapus cu interzicerea concursurilor la stat după martie 2020, la două luni după OUG 1/2020.

Fostul ministru de interne, Marcel Vela, a transmis G4Media.ro via Whatsapp o serie de răspunsuri la întrebări. Vela neagă că fostul său consilier parlamentar, George Daniel Surdu, ar fi fost numit pe criterii politice la Apele Române, unde a ajuns și el prin detașare de la cabinetul parlamentar.

Redăm mai jos explicațiile lui Marcel Vela transmise G4Media.ro

” *Exclus!*
????Dl inginer Surdu conduce la nivel judetean (in acelasi domeniu) asociatia de dezvoltare intercomunitara ACVABANAT (ales in fruntea ei de catre primarii din judet, *cand PNL era in opozitie, majoritari fiind cei din PSD)*
????S-a detasat legal de la cabinet parlamentar la SGA CS pe un post de inginer, nu de sef, din cauza programului impus la nivel de circumpscriptie electorala (care cuprindea inclusiv perioadele de wk).
????A plecat de la SGA si stiu ca a dat concurs la Primaria Oravita, pe un post de inginer (asadar…*nu mai lucreaza la SGA CS* inca de anul trecut).
????Din cate stiu, postul de sef la SGA CS este *vacant* in continuare si din punctul meu de vedere trebuie scos la *concurs.*
????Nu stiu cine a fost imputernicit la conducere, dar sigur *nu este membru PNL.*”

Pe 25 august, consilierul lui Vela, George Daniel Surdu, a devenit șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Caraș-Severin. Predecesorul dăduse concurs pe post în 2019, în guvernarea PSD, și demisionase cu câteva zile înainte de numirea lui Surdu. În decembrie 2020, Surdu a plecat de la Apele Române. Întrebarea pentru Vela era dacă momentul Surdu a fost o epurare și, în același timp, o sinecură pe linie de partid

Ulterior detașării la ANAR, o parte dintre detașați au fost subiectul mai multor articole din presa locală și națională. Ovidiu Ionuț Cengher a demisionat din postul de director al SGA Mureș la puțin timp după ce predecesorul său, inginerul Ovidiu Ianculescu, a acuzat într-un interviu acordat Recorder.ro faptul că a fost forțat de liberali să demisioneze pe criteriu politic.

Despre Barabas, presa din Timișoara a scris că, anterior, fusese vânzător de aloe, iar cea din Mehedinți a relatat că, înainte de a fi numită la șefia unui SGA din Apele Române, Giorgiana Cosmina Stanomir ”a îndeplinit o funcție de secretară sau ceva similar, la sediul județean al PNL Mehedinți.”

Bogdan Lăcraru, membru PNL Dâmbovița, numit șef la Sistemul Hidrotehnic Independent Văcărești, a ajuns în funcție prin detașare de la producătorul de armament Romarm, haltă necesară pentru a îndeplini criteriul ”angajat la stat” deoarece, anterior, lucrase în privat, ca manager la rețeaua de magazine Profi.

Cumătrul lui Alexe: 10 detașări din 59

Altă ”sursă” de detașări la Apele Române au fost primăriile liberale din mediul rural. Au fost cazuri în care aceste primării au fost colacul de salvare pentru o parte dintre detașați: aceștia fuseseră angajați la cabinetele unor parlamentari PNL cărora, în decembrie 2020, li s-au terminat mandatele și, pentru a-și putea păstra posturile în cadrul ANAR, au fost ”mutați” de urgență în funcții prin comune controlate de liberali.

G4Media a descoperit că 17 persoane, și acestea în mare parte membri PNL, au ajuns la ANAR după ce au fost angajate ”din pix” în primării de la țară, pe funcții care nu necesitau concursuri, exemplu fiind cel de administrator public.

Este și cazul lui Marius Rîznic, unul dintre liderii PNL Pașcani, care, inițial, a fost administrator public în comuna ieșeană Ciortești (primar PNL), fiind detașat, la puțin timp, ca șef la Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani. Rîznic a fost șef de sală într-un bar și a fost anchetat de procurori pentru obținerea ilegală a unei locuințe ANL.

La capitolul ”detașare de la țară” a excelat Administrația Bazinală de Apă Prut Bârlad (șase cazuri), instituție faimoasă pentru angajarea, tot prin această metodă a detașării, de la o comună din Suceava, a unei ”chelnerițe”. (Investigația Recorder.ro)

Această Administrație este condusă de Petru Avram, cumătrul lui Costel Alexe, ministrul Mediului în perioada acestor detașări în masă. Alexe era cel care avea în subordine ANAR.

Sursa Foto: Facebook/ Costel Alexe

Administrația Bazinală de Apă Prut Bârlad a fost ”fruntașă pe ramură” la detașările din perioada februarie 2020-ianuarie 2021: 10 din totalul de 59.

Presa din Vaslui a scris recent că una dintre cele 10 detașări se află în atenția DNA, care verifică modul cum a ajuns inginer exploatare lucrări la Sistemul de Gospodărire a Apelor din localitate liberalul Sebastian Fordea, anterior administrator la o grădiniță.

Primarul nu mai știe pe cine a angajat

Alt-caz ”școală” de detașare a clientelei de partid este cel al Dianei Trușcă, anterior ”eroina” unei investigații Digi24.ro din 2018 în care se arăta că a condus un proiect al Centrului Cultural al Sectorului 1 în care s-au cheltuit circa 100.000 de euro pentru omagierea unor criminali de război.

Sursa: Captură Digi24

Domiciliată în București, Diana Trușcă (foto) era, până în urmă cu câțiva ani, semnatar de articole pe un blog al PNL și apropiată a liberalului Andrei Romică Baciu, în prezent secretar de stat în Ministerul Sănătății.

La un moment dat, Trușcă l-a înlocuit pe Baciu la șefia ONG-ului ”Cred în București” înființat de acesta.

În primăvara lui 2020, a fost angajată la Primăria Coroisânmartin din județul Mureș, primarul localității fiind liberalul Nicolae Comerzan.

La scurt timp, femeia a fost detașată, pentru opt luni, ca expert achiziții publice în cadrul structurii centrale a ANAR. ”Cum se numește? Nu îmi aduc aminte. Stați să mă interesez”, a fost reacția primarului Comerzan atunci când a fost sunat de reporterul G4Media.

Ulterior, a recunoscut că a angajat-o pe Trușcă, dar a evitat să ofere detalii despre această angajare și a închis discuția.

Cu o lună înainte de expirarea detașării, ANAR a organizat un concurs pentru funcția deținută de Trușcă și femeia l-a câștigat, instituția comunicând că venitul brut lunar pentru acest post era de 7.997 lei.

Conform unei declarații de avere pe care a depus-o în 2021, în lunile de detașare, Trușcă a avut un venit de circa 4.200 de lei pe lună. Anterior angajării la ANAR, Trușcă lucrase la firma proprie de consultanță, unde încasase, în total, 7.850 de lei. În martie 2021, a demisionat din postul deținut la ANAR.

  • Contactată de G4Media.ro, Diana Trușcă a declarat: ”Nu mai activez în cadrul niciunei formațiuni politice de foarte mulți ani, prin urmare nu sunt membru de partid în prezent. Legat de apartenența politică a persoanelor cu care am colaborat de-a lungul timpului, vă mărturisesc că nu am obiceiul să întreb acest lucru, deoarece nu consider că are relevanță în activitatea mea profesională și nu a fost influențată vreodată de vreun partid politic. Angajarea și detașarea mea la ANAR au fost realizate cu respectarea normelor legale în vigoare, fără a avea vreo legătură cu persoanele indicate de dumneavoastră sau cu vreun partid politic. Mobilitatea personalului este un lucru practicat atât în sectorul public, cât și în cel privat, și este nu doar un lucru normal, ci și necesar în foarte multe situații. Am demisionat de la ANAR deoarece am decis să activez exclusiv în mediul privat. Prin urmare, în mod clar, niciuna dintre persoanele menționate de dumneavoastră nu are și nu ar avea cum să aibă vreo legătură cu acest lucru.”

Epicentrul clientelei: domeniul șefului ANAR

Poate nu întâmplător Diana Trușcă a ajuns în Mureș. Șeful ANAR, numit în ianuarie 2020, era unul dintre liderii PNL din județ, Ervin Molnar. Tot de aici provenea senatorul Ioan Cristian Chirteș, prin cabinetul căruia au trecut trei persoane detașate ulterior la ANAR.

Și Chirteș este unul dintre fruntașii liberali din acest județ. Nu a răspuns nci apelurilor telefonice, nici mesajului trimis de G4Media. Secretar general al filialei este Ionuț Ovidiu Cengher, detașat de la același cabinet la ANAR și numit apoi șef la Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș, de unde a demisionat în urma scandalului Ianculescu.

Sursa Foto: Facebook

De la stânga la dreapta: Ervin Molnar, Ioan Cristian Chirteș și Ovidiu Ionuț Cengher, într-o conferință de presă a PNL Mureș

G4Media a descoperit și alte detașări pe filiera Mureș-ANAR în timpul mandatului lui Ervin Molnar:

  • ABA Mureș → director în structura centrală ANAR (Departamentul Managementul Lucrărilor Hidrotehnice);
  • Instituția Prefectului Mureș → consilier structura centrală ANAR;
  • Primăria Sîncraiu de Mureș → electrician ABA Mureș;
  • Primăria Răstolița → inginer ABA Mureș;
  • ABA Mureș → inginer-șef SGA Maramureș;
  • ABA Mureș → șef serviciu Inspecția Bazinală a Apelor.

Cum răspunde Ervin Molnar, fostul șef al ANAR, la întrebările legate de detașarea de membri PNL, a calificărilor acestora și a faptului că mulți proveneau din județul său, Mureș:

”În primul rând vreau să accentuez încă o dată că am ocupat funcția de Director General al AN Apele Române, instituție publică de interes național aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Anumite așa-zise «cazuri» privind detașarea unor persoane, detașarea fiind, de altfel, un instrument legal de mobilitate a personalului, reglementat de codul muncii, s-au petrecut în condițiile legii, la diverse Administrații Bazinale de Apă din țară, instituții publice cu personalitate juridică, care decid singure cum își gestionează resursa umană și cu atât mai mult răspund de verificarea calificării acesteia.

Vă asigur că, imediat după preluarea mandatului de director general, am pus în aplicare ordonanța de urgență nr.1 /2020 (ea nefiind pusă în aplicare până la acel moment) și astfel au încetat sute de detașări din domeniul privat la Apele Române, realizându-se astfel o economie substanțială la bugetul instituției. La sediul central al Apelor Române au fost efectuate doar câteva detașări pe poziții unde era lipsă de personal calificat după criterii de competență profesională și nicidecum după apartenența politică, iar obiectivul principal al întregii echipe a fost protejarea și gestionarea corectă a banului public.”

Anul trecut, publicația Libertatea a prezentat un document semnat de Molnar la puțin timp după preluarea mandatului la ANAR,  document în care solicita ca ”orice modificări sau promovări de personal să fie raportate și aprobate de la centru”.

”E vorba de posibile modificări în structura de personal, precum promovările pe funcții, care în acea perioadă ar fi afectat bugetul instituției”, a declarat Molnar referitor la această circulară. Anterior, el negase orice implicare în schimbarea șefilor din instituție.

În decembrie 2020, Molnar a devenit deputat PNL și apoi a demisionat din postul de la Apele Române.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa arată Sharapova în realitate. Restul e photoshop și iluzie...

2 Așa o fi?

3 ...

4 Cum a fost posibilă cea mai mare escrocherie din istoria Silicon Valley

5 Noi amănunte picante