SUA îndeamnă Serbia să își retragă trupele de la granița cu Kosovo, pe fondul creșterii tensiunilor

SUA îndeamnă Serbia să își retragă trupele de la granița cu Kosovo, pe fondul creșterii tensiunilor

SUA îndeamnă Serbia să retragă ceea ce consideră a fi o acumulare importantă de forțe armate la granița țării cu Kosovo.

Tensiunile în Kosovo sunt în creștere pe fondul incidentelor armate recente FOTO Profimedia

Aceasta în urma unui atac de duminica trecută, în timpul căruia aproximativ 30 de bărbați înarmați au fost implicați într-un schimb de focuri cu poliția kosovară în nordul țării, cu majoritate sârbă, în timpul unui atac armat.

În ultimele luni, tensiunile au crescut între comunitățile etnice minoritare sârbe și majoritare albaneze din Kosovo. Ca răspuns la „situația actuală", Marea Britanie a declarat că trimite trupe pentru a se alătura forțelor de menținere a păcii ale NATO.

Alianța militară a declarat că este pregătită să își sporească forțele în urma unei confruntări la un mănăstire din nordul țării, duminica trecută, în care un polițist kosovar și trei dintre atacatori au fost uciși. În urma incidentului, guvernul kosovar a afișat un arsenal important de arme și echipamente și a acuzat guvernul Serbiei că îi susține pe atacatori.

Vineri, Milan Radoicic, vicepreședintele listei sârbe, principalul partid politic sârb din Kosovo, a demisionat după ce a recunoscut că a organizat grupul armat. Cu toate acestea, el a negat că ar fi primit vreun ajutor din partea Belgradului, potrivit bbc.com .

Vorbind vineri, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a descris „o mare desfășurare" de tancuri și artilerie sârbești ca fiind „o acțiune foarte destabilizatoare".

„Este îngrijorător. Nu pare a fi doar o grămadă de băieți care s-au adunat pentru a face acest lucru", a declarat Kirby, referindu-se la atacatori.

„Cerem Serbiei să retragă aceste forțe de la graniță". Kirby a declarat că acumularea de trupe a avut loc în ultima săptămână, dar că scopul acesteia nu este încă clar.

Președintele sârb neagă intrarea în stare de alertă a armatei

El a adăugat că secretarul de stat american Antony Blinken i-a telefonat președintelui sârb Aleksandar Vucic pentru a îndemna la „dezescaladarea imediată și la revenirea la dialog".

De asemenea, Kirby a declarat că consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a vorbit cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti. Vucic nu a negat în mod direct că a avut loc o consolidare recentă a trupelor sârbești de la graniță, dar a respins afirmațiile potrivit cărora forțele țării sale ar fi în stare de alertă.

„Am negat neadevărurile în care se vorbește despre cel mai înalt nivel de pregătire de luptă al forțelor noastre, pentru că pur și simplu nu am semnat acest lucru și nu este corect", a declarat Vucic.

„Nu avem nici măcar jumătate din trupele pe care le aveam acum două sau trei luni", a mai adăugat acesta.

Tensiunile dintre cele două țări au fost inflamate duminică după ce un polițist kosovar și trei bărbați înarmați de etnie sârbă au murit în timpul asediului unei mănăstiri ortodoxe sârbe din satul Banjska.

Confruntarea mortală marchează una dintre cele mai grave escaladări din Kosovo din ultimii ani și urmează luni de tensiuni tot mai mari între cele două părți.

4.500 de soldați NATO desfășurați în Kosovo

După destrămarea Iugoslaviei în anii '90, Kosovo - o provincie a fostei țări - și-a dorit independența. Serbia a răspuns cu o represiune brutală împotriva etnicilor albanezi. Aceasta s-a încheiat în 1999 cu o campanie de bombardamente a NATO împotriva Serbiei, între martie și iunie.

Forțele sârbe s-au retras din Kosovo, dar pentru mulți albanezi și sârbi din Kosovo, conflictul nu a fost niciodată rezolvat . Kosovo și-a declarat independența în 2008, dar Serbia - împreună cu aliații cheie ai Belgradului, China și Rusia - nu o recunoaște.

Mulți sârbi îl consideră locul de naștere al națiunii lor. Însă, din cele 1,8 milioane de persoane care trăiesc în Kosovo, 92% sunt de etnie albaneză și doar 6% sunt de etnie sârbă. În timp ce tensiunile continuă să crească, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că a „autorizat forțe suplimentare pentru a aborda situația actuală".

Este pentru a doua oară în trei luni când NATO își consolidează forțele în țară. În prezent, în țară sunt staționați în jur de 4.500 de membri ai Forței pentru Kosovo (KFor) conduse de NATO.

Vineri, Ministerul britanic al Apărării (MoD) a declarat că a pus la dispoziția KFor un batalion cu un efectiv cuprins între 500 și 650 de soldați. Ministerul Apărării a precizat că trupele au sosit recent în regiune pentru exerciții planificate de mult timp.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 „Ce s-a întâmplat în Europa de Est e un miracol economic fără precedent“

2 Rafinăriile Rusiei, la un pas de colaps după „vizitele” nocturne ale dronelor ucrainene

3 Amănunte din sondajele pe București. Singura certitudine este căderea ireversibilă a lui Piedone

4 VIDEO „Nasty” și-a ales candidatul pentru București! Pe cine susține fostul tenismen?

5 Rusia susține că Kim Jong-un va fi asasinat