Superstiții de Mărțișor. Pe 1 martie încep zilele Babelor: „Cine nu ține sărbătoarea se îmbolnăvește”. De ce n-ai voie să fierbi mâncare

Superstiții de Mărțișor. Pe 1 martie încep zilele Babelor: „Cine nu ține sărbătoarea se îmbolnăvește”. De ce n-ai voie să fierbi mâncare

Ziua de 1 Martie marchează, în calendarul popular, nu doar Mărțișorul, ci și Intrarea în zilele Babei (Babelor), pline de superstiții. Baba Dochia e prima pomenită.

Baba Dochia, printre păpușile de la Atelierele Primăverii FOTO Facebook Muzeul Golești

Zilele Babelor sunt, de regulă, șapte, spune cercetătotul etnografic Sorin Mazilescu, însă uneori se vorbește de mai multe zile ale acestui ciclu.

„Douăsprezece zile reprezenta un echivalent al celor douăsprezece luni ale anului, fapt ce conferea funcției oraculare o mai mare greutate. Cifra 12 își confirmă valoarea magică prin cele două cupluri de șase zile (șase friguroase, șase călduroase), care marchează o ieșire gradată, rituală, din iarnă, și instituirea treptată a primăverii. Semnificativ este că perioada în discuție nu era obligatoriu declanșată de ziua de 1 martie, ci oscila în jurul ei: dacă zilele cădeau înainte de 1 martie, primăvara era bună; dacă pica în ziua ei, oamenii întârziau cu aratul etc”, arară cunoscutul profesor Sorin Mazilescu.

Cine este Dochia, dcea care deschide a zilelor Babelor

Baba Dochia, întâia zi a Babelor, se ține spre a fi apărați de furtuni și pentru ca frigul de primăvară să nu facă pagubă în câmpuri, explica în urmă cu câteva decenii, folcloristul Ion-Aurel Candrea.

„(Baba) Dochia poate fi considerată o divinitate supremă arhaică, stăpânitoare a elementelor naturii (nu e întâmplătoare prezența, în aceleași mituri, a personajelor ce întrupează cele douăsprezece luni ale anului sau a lui Dumnezeu, aflate oarecum într-o competiție inegală cu bătrâna ursuză), lucru subliniat de numeroase credințe, care instituie interdicții severe în ziua ei, spre a evita tulburările meteorologice. De partea cealaltă, numeroase credințe o prezintă ca o victimă, adeseori inocentă, o bătrână (creștină) cuviincioasă, un adevărat spirit protector, pastoral sau agricol, a cărui pierdere este resimțită cu durere de către oameni”, arată Sorin Mazilescu.

Că Dochia este considerată o entitate demonică, o arată tradițiile în care ea este asimilată Mumei-Pădurii, speriată și veșnic înghețată, care hălăduiește nevăzută prin munți.

Baba Dochia sau Baba Marta ține de regulă nouă sau douăsprezece zile.

Sorin Mazilescu explică, printr-o serie de citate, credințele populare, obiceiurile și supersrtițiile legate de Dochia și zilele Babelor.

Dacă cele douăsprezece zile ale Babei Dochia cad înainte de ziua ei, atunci se zice că primăvara e bună, oamenii pot ara și semăna devreme, iar dacă pică după ziua ei, atunci primăvara e urâtă și oamenii întârzie cu aratul.

Zilele care trec peste numărul doisprezece se numesc Zile împrumutate; ele se numesc: prima zi, a sturzului, a doua zi, a mierlei, a treia, a cocostârcului, a patra, a ciocârliei, a cincea, a cucului, a șasea, a rândunelelor etc., iar cea de pe urmă omătul, țurțurii sau ziua mieilor, și această din cauză că aceste zile prevestesc reîntoarcerea în țară a păsărilor pribegite de cu toamnă și epoca nașterii mieilor (Marian, 1994, I, p. 309).

Baba Dochia - Atelierele Primăverii. FOTO Facebook Muzeul Golești

Baba Dochia - Atelierele Primăverii. FOTO Facebook Muzeul Golești

Se mai numește și Baba Marta, cea cu nouă cojoace

Baba Dochia are douăsprezece cojoace, șase rele (șase zile friguroase) și șase bune (șase zile frumoase). Dacă ninge în aceste zile, se spune că baba își scutură cojoacele. Se mai numește și Baba Marta, cea cu nouă cojoace. Leapădă zilnic câte unul; de la 9 martie, când l-a lepădat pe ultimul, începe și vremea a se încălzi (Fochi).

Zilele Babelor încep cu 1 martie, cu Dochia, și se gată la Sfinți, țin însă și douăsprezece sau chiar paisprezece zile. Se mai crede că zilele Babelor încep deodată cu prinderea postului de Paști și țin nouă zile, iar ziua a zecea e ziua Babei Dochii. Mai e credința că, din cele șase zile, trei pică în Făuroaie la sfârșit și trei pică la începutul lui Mărțișor; în alte părți spun că din cele nouă Babe trei sunt în Făurar, trei în Mărțișor și trei în April (Gherman-1, Zilele Babelor, pp. 20-21).

Cine sunt celelalte Babe și cum e văzută, între ele Dochia

În legendele poporului întâlnim, după numărul zilelor, trei, șase, șapte, opt, nouă sau douăsprezece babe de acestea, pe care poporul în unele părți le și numește. Iată câteva numiri în ordinea în care vin și zilele: Dochia, Todora și Todosia; sau: Dochia, Lunica (luni), Mărțica (marți), Mărcurana (miercuri), Joiana (joi), Virita, Sitița, Dominica (duminica). Alte numiri sunt: Dochia, Barbura, Sava, Ileana, Cosânzeana, Măriuța, Salomnie, Nie și Aftinie, sau: Dochia, Sofia, Sâia, Lina, Rebi, Lucia, Frăsina, Cătălina și Jofica.

În toate părțile locuite de români se crede că dintre babe cea mai mare, căpetenia tuturor și în același timp cea mai urâtă și cea mai uricioasă e Dochia (care în Basarabia și în unele părți ale Munteniei e numită Baba Marta (Gherman, Zilele Babelor).

Baba Dochia, umblând cu oile prin pădure, torcea lână din furcă și, găsind o parà, i-a făcut bortă, legând-o cu un fir de ață. Asta a fost la 1 martie și de atunci s-a lățit obiceiul (Fochi).

De ce părinții leagă copilului un bănuț la gât sau la mână

Există un obicei ca părinții să lege la 1 martie copiilor săi câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână. Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie sau de un găitan compus din două fire răsucite de mătase albă și roșie, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul din bumbac alb, se numește mărțișor, mărțiguș, marț.

Scopul legării sau punerii mărțișorului la gâtul sau la mâinile copiilor este de a avea noroc în decursul anului, să fie sănătoși și curați ca argintul cu venirea primăverii și peste vară să nu-i apuce și scuture frigurile. Punerea sau legarea mărțișorului se întâmplă de regulă la 1 martie dis-de-dimineață, până nu răsare soarele. Unii copii poartă mărțișorul douăsprezece zile la gât, iar după aceea îl leagă de ramura unui pom tânăr.

Și dacă în acel an pomului îi merge bine, se crede că și copilului îi va merge bine în viață. Alții îl țin până ce văd primul pom înflorit, și atunci îl lasă pe rămurelele acelui pom, anume ca să fie sănătoși și frumoși ca florile pomului respectiv. Alții îl poartă până când sosesc berzele, iar atunci îl aruncă după ele, zicând: „Na-ți negrețele/ Și dă-mi albețele!“ (Marian, 1994).

Obiceiuri în prima zi a Babelor

Unele femei fierb în acea zi bostan alb și dau de sufletul Dochiei, și atunci pot să mai lucreze ceva în acea zi (Speranția).

Pentru bunul mers al vieții și al treburilor: Se deschid ușile și ferestrele, pentru a intra aerul de primăvară (Speranția, VI, f. 36). La 1 mart să iei un mărțișor, înainte de răsăritul soarelui; dacă îl vei pune pe un trandafir, îți va fi fața rumenă ca el (Gorovei).

În ziua de 1 mart se leagă la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară (Gorovei). Cu apa de neauă de prima mărțișor se spală fetele peste tot anul spre a se face frumoase și drăgăstoase (Mangiuca, 1882, p. 13). Se ține ca să dea noroc fetelor. Dochia se ține pentru încetarea iernii. Se ține ca să le ajute oamenilor începutul agriculturii pe anul viitor (Speranția).

„Femeile o țin mai mult de frică. S-au întâmplat nenorociri”

În această zi nu se lucrează, pentru ca să domolească mânia babei Dochiei și frigul de primăvară să nu facă pagubă în câmpuri (Marian).

Femeile o țin mai mult de frică, că această babă are nouă cojoace. De nu o va serba, își va scutura cojoacele peste țară și are să ningă nouă zile; apoi, de-și va lua mâna din răsuflarea Crivățului, va bate vântul cu zăpadă nouă zile (Speranția.).

Dochia se ține de frica înghețului. Se ține pentru primejdiile ce le poate aduce vremea rea din timpul iernii. S-au întâmplat nenorociri, ca: moartea din cauza viscolului; unii au rătăcit drumul, alții au fost mâncați de lupi. Dochia e rea de zloată; dacă nu se ține, primăvara va fi ploioasă și viscoloasă (Speranția).

Dochia ferește câmpul de grindină. Se ține pentru înecat. Se serbează de femei ca să nu le împietrească, cum a împietrit-o pe ea Dumnezeu (Speranția).

Cine nu ține sărbătoarea se îmbolnăvește (Speranția, II, f. 231 v). Cel ce o ține nu-i este frig peste an (Speranția, VIII, f. 26 v). Pun mărțișoare la gât pentru friguri (Speranția, VI, f. 307). Se serbează ziua de Dochie ca să fie scutiți ai casei de vărsat, precum și pentru înecat. Un lucru totuși se poate face, anume torsul, căci și Dochia, când s-a dus la munte cu oile, a mers cu furca-n brâu.

În ziua aceasta se face mai ales clacă de tors. În unele părți însă țin chiar contrariul, anume ca în ziua de Dochie nimeni să nu stea în nelucrare, ci toți să lucre pe întrecute, căci Dochia era o femeie aspră și din cale-afară de harnică. Femeile mai ales să stea de tors în ziua aceea (Gherman-2, Zilele Babei).

„E bine să mănânci urzică”

Pentru a feri casele de șerpi și alte jigănii se afumă cu trențe aprinse (Speranția, II, f. 199). De Dochia e bine să mănânci urzică, să nu te mănânce puricii (Niculiță-Voronca, I, p. 210). Nu se pun vase negre la foc, să nu facă grâul tăciune (Speranția).

Nu se fierbe mâncare în ziua aceea, pentru ca să nu se ofilească holdele. Dochia o țin femeile pentru foc. Se pune salbă fetelor, ca să nu fie pârlite de soare, să nu dea vreun trimis peste ele sau să se prindă farmecele (Speranția).

Nu ai voie să ieși din casă nemâncat

În dimineața de 1 martie nu ai voie să ieși din casă nemâncat, ca să nu fii spurcat de cuc. Femeia care nu a mâncat ouă sau care iese din casă nespălată și vede un mânz se consideră spurcată, periclitând soarta mânzului, care va fi de aceea mâncat de lupi. În semn de ispășire, femeia vinovată trebuie să-și desfacă brâul, lăsându-l să târâie pe jos (Chicet).

Despre vreme: dacă de ziua babei Dochii e timp frumos,primăvara și toată vara vor fi frumoasă

Sunt două babe, care umblă totdeauna cu câte un Făt-Frumos alături, și anume Baba Dochia și Baba Paraschiva, Baba Dochia cu Sân-Toader, iar Baba Paraschiva cu Sâ-Medru . Amândoi feți-frumoșii aceștia au câte șapte (nouă, doisprezece) cai.

Dacă în 1 Mărțișor, când e ziua babei Dochii, e timp frumos, atunci toată primăvara și toată vara vor fi frumoase, iar de nu, primăvara și vara vor fi urâte și posomorâte (Gherman-2, Zilele Babelor, p. 41). Dacă în zilele Babelor e ninsoare și frig, atunci și primăvara va fi friguroasă și furtunoasă, iar dacă vor fi mai domoale, mai line, atunci și primăvara va fi mai frumoasă (Gherman, Zilele Babelor).

De va ploua de Dochia, va fi anul îmbelșugat. Dacă baba va fi bună la intrat, va fi rea la ieșit (Speranția). Când zilele Babelor vin înainte de Dochia, vara va fi bună; iar dacă vin după Dochia, vara va fi urâtă (Gherman-2, Zilele Babelor, p. 41). De vor ieși zilele Babelor până la Dochia, e semn de primăvară bună, iar de vor ieși după Dochie, atunci până la Sân-Georgiu pot fi tot zilele Babelor (Gherman). Când vremea este rea, spun că baba își scutură cojocul (Speranția).

Renumitul cercetător Sorin Mazilescu este considerat "doctorul" legendelor argeşene ,

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 „Le-am spus atunci, foarte clar: Într-o lună începe războiul”

4 VIDEO Trebuie să vedeți asta! / Cine o avea interesul ca tot ce poate elimina Rusia din Ucraina să fie dat doar cu pipeta?

5 Nu le zice rău Ciucă...