Tăcere deplină la CSM: Nicușor Dan a părăsit ședința după doar zece minute
Prima apariție a lui Nicușor Dan în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a transformat într-un episod tensionat, marcat de o răceală evidentă. După ce a cerut în repetate rânduri dialogul și a primit doar tăcerea membrilor prezenți, șeful statului s-a ridicat de la prezidiu și a părăsit reuniunea la doar zece minute de la debutul acesteia.
Deși a fost invitat constant la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii încă din mai 2025, când a fost ales în funcția supremă în stat, Nicușor Dan nu a onorat nicio invitație până joi, 3 septembrie. Venirea sa a fost descrisă de surse din interior drept una intempestivă, prezența fiind confirmată într-un termen extrem de scurt. Chiar purtătoarea de cuvânt a CSM, Daniela Stăncioi, a arătat că anunțul a venit la limită, iar vicepreședintele Bogdan Staicu a precizat că a aflat despre participarea președintelui înainte de plen, în timpul unor comisii comune cu reprezentanții societății civile și judecătorii.
Conform cadrului normativ care reglementează funcționarea CSM, președintele României are dreptul legal de a prezida lucrările Plenului, însă fără a beneficia de drept de vot. Încadrat la masa prezidiului de șeful Consiliului, Liviu Odagiu, și de conducătoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, Nicușor Dan a menționat de la început că este interesat exclusiv de primul punct de pe ordinea de zi.
Ordinea dezbaterilor includea patru teme:
- Desemnarea procurorilor însărcinați cu anchetarea faptelor de corupție săvârșite de magistrați;
- Stabilirea comisiilor pentru contestații la concursurile de intrare în magistratură și la Institutul Național al Magistraturii (sesiunea 2026-2027);
- O chestiune vizând o funcție publică de conducere în interiorul CSM;
- Raportul consultării organizațiilor neguvernamentale privitor la măsurile de optimizare a funcționării sistemului judiciar ca serviciu public.
Pentru a-și explica poziția, Dan a ținut să sublinieze că activitatea de urmărire penală care îi vizează pe magistrați nu înseamnă o blamare generală a sistemului, ci dimpotrivă, un mecanism de creștere a încrederii cetățenilor în dreptate.
„Imensa majoritate a magistraților din România sunt oameni corecți și cu răspundere față de ceea ce trebuie să facă, responsabilitatea lor socială. Și tocmai pentru ca imaginea justiției și credința românilor în statul român și în ideea de dreptate să fie consolidate e importantă această activitate de cercetare a persoanelor care eventual, bineînțeles asta rezultă din cercetare, din mediul judiciar care comit infracțiuni” — Nicușor Dan, președintele României
Șeful statului a afirmat de asemenea că dosarele de corupție fac parte din strategia națională de apărare, argumentând că anchetarea eventualelor abateri din rândul magistraților este crucială, fără a cădea însă în extrema unor verificări făcute de dragul spectacolului.
În cadrul discuțiilor, Nicușor Dan a interpelat-o pe procurorul general Cristina Chiriac, întrebând cine sunt persoanele avansate pentru aceste anchete speciale. Chiriac a precizat că este vorba despre doi magistrați din Parchetul General și unul de la Parchetul Curții de Apel Constanța, oameni a căror activitate a fost analizată cu atenție. Procurorul general a reclamat totodată o criză severă de cadre: dintr-o schemă de 14 posturi prevăzute pentru investigarea judecătorilor și procurorilor, în prezent doar 3 sunt acoperite.
Interesat de volumul restant de activitate, președintele a cerut detalii despre stocul de dosare și vechimea lor. Cristina Chiriac nu a putut oferi statistici exacte, însă a indicat că anumiți anchetatori gestionează concomitent câte 40-50 de cauze privind magistrați, ceea ce afectează eficiența muncii. Întrebată insistent despre cel mai vechi dosar, aceasta a aproximat, după un moment de ezitare, că în jur de 20 de spețe au o vechime de peste cinci ani. Surse judiciare au semnalat că insistența președintelui pe această temă a fost receptată de unii membri drept un mod de a alimenta temerea că mediul politic caută pretexte împotriva breslei.
Singurul care a intervenit în dialog a fost procurorul Bogdan Staicu, vicepreședintele instituției, care a nuanțat problema logisticii judiciare:
„Cred că o urmărire penală eficientă în aceste cauze nu are doar premisa procurorilor desemnați, ci trebuie să extindem discuția. Cred că degeaba desemnăm un număr de procurori care, la prima vedere, ar putea să pară suficient pentru instrumentarea dosarelor înregistrate. Pentru că un procuror nu poate să instrumenteze singur un astfel de dosar. Cred că dacă nu vom veni și cu alte măsuri care să completeze această desemnare de procurori eforturile nu vor fi suficiente. Și mă refer aici la polițiști, la resurse tehnice, chiar la resurse financiare”, a explicat Bogdan Staicu.
Reacționând la argumentele lui Staicu, președintele României a admis că este vorba despre deficiențe administrative și legislative care vor trebui reglate împreună cu noul Guvern, pledând pentru o regândire a cooperării dintre unitățile de parchet și structurile de poliție.
După acest schimb de replici, Nicușor Dan a încercat să antreneze și alți participanți în discuție, întrebând de două ori dacă mai dorește cineva să ia cuvântul. S-a lovit însă de o tăcere desăvârșită. Constatând lipsa de reacție și atmosfera glacială din sală, președintele a concluzionat: „Dacă nu mai sunt, atunci vă las să deliberați și să votați”. Imediat după aceea, a părăsit sediul CSM, întreaga sa prezență rezumându-se la doar zece minute.
Solicitat ulterior să comenteze pasivitatea colegilor săi, Bogdan Staicu a evitat o judecată directă, susținând că nu este în măsură să le interpreteze comportamentul.
Răceala cu care a fost primit președintele își are rădăcinile într-un eveniment desfășurat cu numai două zile mai devreme la Palatul Cotroceni, unde Dan s-a adresat absolvenților Institutului Național al Magistraturii. Discursul integral al șefului statului a stârnit nemulțumiri adânci în mediul juridic.
Deși a lăudat stoparea „justiției televizate” prin eliminarea scurgerilor de acte de urmărire penală în presă, șeful statului le-a atras atenția tinerilor magistrați asupra unor pericole profesionale: tentația aroganței și a suficienței, dar mai ales pornirea greșită de a favoriza întotdeauna statul într-un litigiu, precum și tentația conformismului.
Afirmațiile au provocat reacții critice imediate în sistem. Spre exemplu, o judecătoare de la Judecătoria Mizil a afirmat pe rețelele sociale că tinerii magistrați ar fi trebuit să se ridice și să părăsească sala de la Cotroceni, considerând că vorbele șefului statului au încălcat principiul respectului reciproc dintre puterile din stat.
Explorează subiectele:
