Recorder: Cel puțin 30% din teza de doctorat a șefului SPP, Lucian Pahonțu, este plagiată
Cel puțin 30% din teza de doctorat susținută în 2003 de generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), este preluată din alte surse fără citare corespunzătoare, scrie Spotmedia .
Jurnaliștii Recorder au identificat 52 de pagini cu conținut plagiat, reprezentând aproximativ 30% din cele 175 de pagini de conținut ale lucrării. În total, analiza indică 761 de rânduri copiate sau foarte apropiate de texte publicate anterior.
Teza lui Lucian Pahonțu, intitulată „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”, a fost susținută în aprilie 2003, la Academia de Înalte Studii Militare, instituție devenită ulterior Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. Lucrarea a fost coordonată de generalul (r) prof. univ. dr. Valentin Arsenie.
Fragmente preluate din documente militare
Una dintre sursele identificate este Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976, document care nu apare în bibliografia tezei. Din acest regulament au fost identificate 210 rânduri identice, distribuite în 13 pagini ale lucrării.
Recorder notează că Pahonțu a fost ofițer în trupele de Securitate între 1987 și 1990. În perioada respectivă, această structură făcea parte din Departamentul Securității Statului. În 1990, trupele de Securitate și-au schimbat titulatura în Jandarmeria Română.
O altă sursă importantă identificată de jurnaliști este volumul colectiv „Terorismul”, publicat în 2001. Din această carte au fost găsite 233 de rânduri identice sau foarte similare și un tabel. Potrivit analizei, fragmente provenite din această sursă apar în 16 dintre cele 41 de pagini ale celui de-al doilea capitol al tezei.
Probleme și în citarea surselor
Pe lângă fragmentele preluate fără ghilimele sau fără trimiteri bibliografice, analiza Recorder semnalează numeroase probleme în modul în care sunt indicate sursele.
În unele situații, notele bibliografice nu corespund textului sau ideii indicate. Jurnaliștii au identificat inclusiv cazuri în care numele unui autor este confundat cu titlul unei cărți.
Într-un alt exemplu, un fragment pus între ghilimele combină texte provenite de la doi autori diferiți, în timp ce nota bibliografică indicată la final trimite către un al treilea autor.
Profesorul universitar Marian Popescu, fondator și director al Centrului pentru Integritate Academică al Universității din București, consideră că preluarea unor idei sau pasaje fără ghilimele și fără citarea exactă nu poate fi justificată prin standardele academice ale perioadei.
O teză descrisă ca fiind mai degrabă o compilație
Recorder susține că lucrarea lui Pahonțu este, în mare parte, o compilație de definiții, regulamente și materiale militare și că se apropie mai mult de un manual tactic și de o sinteză despre terorism decât de o cercetare doctorală originală.
Analiza indică și mai multe greșeli gramaticale în textul tezei. În plus, sunt semnalate erori de numerotare a notelor de subsol și alte probleme de redactare academică.
Teza are 205 pagini în total, însă, după eliminarea paginilor tehnice și a anexelor, partea propriu-zisă a lucrării însumează 175 de pagini.
Recorder precizează că analiza a fost realizată jurnalistic, prin compararea textului tezei cu surse publicate anterior, și nu cu ajutorul unui program de detectare a plagiatului. Jurnaliștii subliniază că verificarea nu este exhaustivă, deoarece nu au avut acces la toate documentele menționate în bibliografie.
Doctoratul, urmat de avansarea în carieră
Potrivit Recorder, obținerea titlului de doctor a fost urmată de o ascensiune importantă în cariera lui Lucian Pahonțu. La scurt timp după susținerea tezei, acesta a fost înaintat la gradul de general în Jandarmeria Română, iar în 2005 a fost numit de președintele Traian Băsescu la conducerea Serviciului de Protecție și Pază.
Pahonțu este și autorul volumului „Terorism și destabilizare”, publicat în 2003, care conține o parte din lucrarea de doctorat, precum și comentarii despre evenimentele politice și sociale din anii ’90.
Recorder mai arată că, în această carte, Pahonțu critică dispariția structurilor de Miliție și Securitate și face referiri ironice la victimele Mineriadei din 1991.
Jurnaliștii susțin că i-au solicitat generalului Lucian Pahonțu un punct de vedere cu privire la acuzațiile referitoare la teza sa de doctorat. Până la momentul publicării analizei, acesta nu oferise un răspuns.
Dezvăluirile vin după o altă investigație Recorder, care susține pe baza unor documente și mărturii că Lucian Pahonțu a făcut parte din trupele de represiune în timpul Revoluției și că unitatea sa a fost implicată și în reprimarea manifestației din Piața Universității.
