Atac concentrat la Bolojan

În acest context, președinții curților de apel și-au exprimat sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de președinta acesteia, Lia Savonea considerând că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem – de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii – și cu afectarea încrederii societății în capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional”.

Președinții Curților de Apel au luat tot timpul atitudine și s-au războit cu oricine a încercat să schimbe ceva în breasla lor. Să ne amintim că, înainte de a sări în apărarea Liei Savonea, același grup l-a atacat și pe premierul Bolojan, în iunie 2025, făcându-l mincinos când acesta a afirmat că magistrații se pensionează la vârsta de 48 de ani.

Președinta Curții de Apel Craiova și-a scăpat soțul de pușcărie

Manuela Cristina Berceanu este de aproape un an de zile președinta Curții de Apel Craiova. Berceanu a fost judecătoare în cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal și fusese deja delegată încă din aprilie 2024 de CSM în funcție după ce fostul președinte fusese promovat. Anterior delegării la șefia Curții de Apel Craiova, Berceanu ocupase postul de vicepreședinte al acestei instanțe prin concurs. După cum reise din ultima declarație de avere publicată, doamna Berceanu a câștigat peste 313.000 lei din salarii și indemnizații.

Manuela Cristina Berceanu. Foto craiovajust.ro

Președinta Curții de Apel Craiova a devenit celebră acum o lună când soțul ei, medicul Costin Berceanu, a fost condamnat simbolic la o amendă penală cu amânarea executării pentru conducere sub influența alcoolului și drogurilor. Judecarea lui Costin Berceanu a fost făcută de o instanță aflată în subordinea soției sale, iar unul dintre judecători a fost promovat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la Secția penală a instanței supreme, după ce a susținut un simplu interviu.

În timp ce alte cazuri trenează cu anii, în cazul lui Costin Berceanu Curtea de Apel Craiova a avut nevoie de un singur termen pentru a stabili decizia definitivă.

Medicul Costin Beceanu a mai fost cercetat pentru ucidere din culpă când o mamă și pruncul ei au murit în rimpul unei operații de cezariană. Dosarul a fost clasat de procurori în septembrie 2024.

Costin Berceanu, medic. Foto: cotidianul.ro

Medic primar la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Costin Berceanu mai este și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, post pe care l-a dobândit în timp ce era cercetat pentru ucidere din culpă. Costin Berceanu mai profesează ca medic și la clinica Sabedo tot din Craiova. Clinica fost fondată de părinții lui Berceanu, în anul 1991, iar Costin a devenit asociat anul trecut, după decesul mamei sale.

Oana Maria Petrașcu este președintele Curții de Apel Alba Iulia din ianuarie 2023. Înainte a fost judecător la Secția Penală și vicepreședinte a Curții de Apel Alba Iulia. În ultima declarație de avere, doamna Petrașcu a consemnat venituri de peste 342.000 lei din salariu și indemnizații.

Oana Maria Petrașcu, președintele Curții de Apel Alba Iulia. Foto: albapesurse.ro

Judecătoarea Alina-Gabriela Jurubiţă este preşedinta Curţii de Apel Constanţa din anul 2022. Acum trei ani, Președinta Curţii de Apel Constanţa, Alina Gabriela Jurubiţa, a propus numirea în funcţia de preşedinte al secţiei I civilă a judecătoarei Geta Cristina Gheorghe, fostă Ghernaja, al cărei fiu, Eduard Silviu Ghernaja, este judecat într-un dosar pentru trafic de droguri.

Alina-Gabriela Jurubiţă, preşedinta Curţii de Apel Constanţa. Foto: ziuaconstanta.ro

George Jurubiță, soțul magistratei, a fondat (în 2021) compania de turism Attractive Star SRL. De la începutul lui 2025, în firmă s-a asociat și Amalia Ștefan care, la rândul ei, face afaceri cu patronul Christian ‘76 Tour, Cristian Pandel.

George Jurubiță a mai avut o afacere, împreună cu tatăl său, Constantin Jurubiță. Cel din urmă este un personaj cunoscut în Năvodari unde a făcut mai multe afaceri, ani la rând a fost membru în CA al Termica Distribuție Năvodari (compania primăriei) și a candidat, la Consiliul Local Năvodari din partea Noua Românie.

În 2024, doamna Jurubișă a declarat venituri totale ce depășesc 334 mii lei formate din salarii, îndemnizații și vouchere de vacanță.

Soții protejați de neveste președinte de Curți de Apel

Ionela-Diana Pătrașc-Bălan este președinta Curții de Apel Bacău. Venitul doamnei judecător a fost de 400.295 lei, iar al soțului, judecător la Trinunalul Bacău, a fost de 317.026 lei. Mihai Cristinel Pătrașc Bălan, soțul președintei Curții de Apel Bacău, a fost judecător la Moinești și în 2024 a cerut transferul la Tribunalul Bacău, aprobat de CSM și datorită punctului de vedere favorabil transmis de Curtea de Apel Bacău.

Ionela-Diana Pătrașc-Bălan, președinta Curții de Apel Bacău. Foto curieruljudiciar.ro

Curtea de Apel Brașov este condusă de Daniela Niculeasa care în ultima declarație de avere a trecut câștiguri de 273.573 lei din salariu, diferențe salariale restante, drepturi din hotărâri judecătorești și participare la comisii de concurs. Soțul lucrează la DIICOT și a avut venituri în valoare totală de 364,742 lei.

Daniela Niculeasa. Foto: luju.ro

Liana Nicoleta Arsenie conduce Curtea de Apel București funcție care i-a adus venituri de 310 mii lei. Soțul doamnei Arsenie este expert contabil și a câștigat mai bine de 171 mii lei. El este expert contabil și banii reprezintă onorarii pentru expertizele contabile ce le realizează pentru instanțele de judecată și pentru companii private. Interesant este că, de când doamna Liana Nicoleta Arsenie a ajuns în fruntea Curții de Apel București, onorariile soțului s-au dublat.

Liana Arsenie, președintele CAB. Foto: Hepta

La Iași, în momentul publicării comunicatului de sprjin pentru Lia Savonea, președintă era Diana-Mihaela Cheptene-Micu. Acum este vicepreședintă, după ce a făcut rocada cu judecătoarea Anda Crișu Ciocîntă.

Doamna Cheptene-Micu a declarat venituri de peste 337 mii lei (inclusiv salarii restante), iar pentru soțul ei, care se ocupă de achiziții la Filarmonica Iași (instituție din subordinea Consiliului Județean), doar 47.550 lei. Acum doi ani, Teodor Cheptene-Micu (soțul fostei președinte a Curții de Apel Iași) a dat în judecată Filarmonica pentru că i s-a refuzat o mărire de salariu. Avocații Filarmonicii au cerut strămutarea procesului temându-se de imparialitatea instanției având în vedere cine era soția reclamantului. Însă cererea de strămutare a fost respinsă de subordonații doameni Cheptene-Micu.

Îm 2023, fratele doamnei Diana-Mihaela Cheptene-Micu a fost angajat ca grefier la Curtea de Apel Iași. Acesta a fost transferat, la inițiativa judecătoarei Andei Crișu Ciocîntă (pe atunci vicepreședintă, iar acum președinta Curții de Apel Iași) de la Curtea de Apel Bacău. Înainte să ajungă grefier, Vasile Bogdan Micu a fost gestionar la un magazin de electrocasnice.

Diana-Mihaela Cheptene-Micu este și asistent universitar la Facultatea de Drapt din Iași și a fost doctoranda fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, actual rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Fosta șefă a curții de Apel Iași a mai avut venituri de la Facultatea de Drept din Iași de aproape 30 mii lei (bursă și activități didactice) și 9.477 lei de la CSM unde a fost expert într-un proiect.

Diana-Mihaela Cheptene-Micu. Foto: legalmagazin.ro

Cât pe-aci să ajungă ministrul Justiției

Dana Cristina Gîrbovan este președinta Curții de Apel Cluj. În 2019, Gîrbovan era cât pe-aci să ajungă ministrul Justiției la propunerea premierului de atunci, Viorica Dăncilă. Pentru a nu fi în conflict de interese, Gîrbovan își dăduse chiar demisia din magistratură doar că președintele Iohannis a respins propunerea premierului.

Dana Cristina Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj. Foto: inm-lex.ro

Gîrbovan s-a trezit practic pe dinafară, nici magistrat, nici ministru. Când a văzut că nu ajunge în fruntea Justiției, Gîrvovan a făcut o cerere de retragere a demisiei. Însă Lia Savonea (pe atunci președinta CSM) s-a dovedit protectivă pentru că nu trimisese demisia judecătoarei din magistratură către președintele Iohannis. Pe scurt, CSM a aprobase demisia doamnei Gîrbovan, astfel încât Viorica Dăncilă să o poată propune pentru funcția de ministru al Justiției, dar a omis să trimită și propunerea de eliberare din funcție la Palatul Cotroceni.

Astfel procedura nu a fost finalizată și Gîrbovan ar fi putut invoca acest lucru și să își retragă demisia în cazul în care ar fi urmat să nu ajungă ministru, ceea ce s-a și întâmplat. În 2024, în ultima declarație de avere, Dana Cristina Gîrbovan a dezvăluit câștiguri bănești în valoare de 384.000 de lei.

Doru Benescu este președintele Curții de Apel Galați de doi ani. El este unul dintre cei mai vechi magistrați din Curte, iar înainte a fost vicepreședinte. Așa a ajuns la venituri anuale de aproape 342.000 de lei. Soția lui Benescu este și ea judecător la Curtea de Apel Galați din anul 2023. Înainte a fost judecător la Tribunalul Galați unde a fost și președinte.

Doru Benescu, Curtea de Apel Galați. Foto: Pagina de Facebook a Curții de Apel Galați

Terorizată de DNA pentru un ceas cu cuc

Florica Roman conduce Curtea de Apel Oradea din anul 2023. Conform declarației de avere din 2024, doamna Roman a câștigat din această poziție suma de 516.771 lei reprezentând „salar și restanțe salariale”.

Florica Roman. Foto: bihorjust.ro

În 2014, alături de alți trei judecători, ea a fost trimisă în judecată de DNA pentru că ar fi încercat să ajute un inculpat condamnat pentru tentativă de viol. Judecătoarea Roman a fost acuzată de trafic de influenţă şi favorizarea infractorului. Potrivit DNA, judecătoarea ar fi primit bani, păstrăvi și whisky și ar fi pretins un ceas vechi cu cuc ca să intervină pe lângă colegii ei pentru ca inculpatul să nu execute pedeapsa.

Un an mai târziu, dosarul a fost restituit la DNA, iar în 2017 a fost clasat. Ulterior, Florica Roman a formulat plângere la Secţia Specială împotriva procurorilor DNA Oradea pe motiv că au „terorizat-o”.

Emilia Raluca Trandafir conduce Curtea de Apel Pitești din anul 2021 și a reușit să transforme instanța în cea mai eficientă din țară. Veniturile din declarație de avere din anul 2024 ale doamnei Trandafir s-au ridicat la suma de 349.062 de lei.

Emilia Raluca Trandafir conduce Curtea de Apel Pitești. Foto: ziartopdearges.com

Promovați la Înalta Curte de Casație și Justiție

La data publicării comunicatului de sprijin a Liei Savonea, președintele Curții de Apel Ploiești era Paul Mihail Frăţilescu. La scurt timp, el a fost promovat la Sectia penală a instanței supreme din subordinea Liei Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Paul Mihail Frăţilescu. Foto: luju.ro

Familia lui Frățilescu mai are angajați în justiție. Matușa soției, Elena Negulescu, a fost judecător la Curtea de Apel Ploiești, iar nepota acesteia, soția lui Frățilescu, este grefier la Judecătoria Moreni, Dâmbovița.

Venitul anual al lui Frățilescu din poziția de președinte al Curții de Apel Ploiești era de 323.791 lei, la care se mai adăugau îndemnizații de la CSM ca membru în comisii de concurs (7000 lei în declarația de avere din 2024). Salariul soției sale a fost de 105.327 lei, iar familia a mai câștigat 30 mii lei prin închirierea de imobile (soții Frățilescu dețin două apartamente în București și o casă în Ploiești, trei terenuri intravilane și două extravilane).

Ioana Delia Lucaci a fost, până de curând, președinta Curții de Apel Târgu Mureș. La câteva zile de la emiterea comunicatului de susținere a Liei Savonea, doamna Lucaci a fost promovată la Secția penală a ÎCCJ.

La începutul acestui an, alături de alți judecători cunoscuți ca agreați de Lia Savonea, Ioana Delia Lucaci a fost selectată pentru a face parte din primul complet de cinci judecători care va funcționa în anul 2026. Completurile de cinci au un rol central în judecarea marilor dosare de corupție, în soluționarea contestațiilor privind deciziile CSM de sancționare a judecătorilor și procurorilor, precum și dezbaterea căilor extraordinare de atac, folosite tot mai des de inculpați pentru a scăpa de pedepse.

De la Târgu Mureș, doamna Lucaci a încasat, cum arată declarația de avere din 2024, mai bine de 330.000 de lei. Emil Lucaci, soțul fostei șefe a Curții de Apel din Târgu Mureș, este vicepreședinte al PNL Târgu Mureș și lucrează la Romgaz unde este șeful serviciului administrativ. Emil Lucaci a mai fost și membru în Consiliul de Administrație al Depomureş, operatorul depozitului de înmagazinare subterană a gazelor naturale Târgu-Mureş, companie deţinută de Grupul Engie şi Romgaz. Toate aceste poziții i-au adus lui Emil Lucaci suma de 240.000 de lei.

Ioana Delia, fostă președintă a Curții de Apel Târgu Mureș. Foto: zi-de-zi.ro

Afaceri cu șefi de la Vamă și cu Grindeanu

Când a fost emis comunicatul, judecătoarea Titiana Ilieş era preşedinta Curţii de Apel Suceava. Conform site-ului Curții de Apel Suceava , Ilieș este acum purtător de cuvânt al președintelui cu delegare Adrian Valentin Aparaschivei. În declarația de avere din anul 2024, doamna Ilieș a menționat venituri de la Curtea de Apel Suceava în valoare de 404.783 lei, iar de la o comisie de promovare organizată de CSM, suma de 5.926 lei. Soțul doamnei judecător Ilieș care deține niște benzinării a avut și el câștiguri serioase care s-au ridicat la aproape 300 mii lei.

Titiana Ilieş. Foto: monitorulsv.ro

Maria Cristina Dica este președinta Curții de Apel Timișoara de doi ani de zile. 372.956 lei i-a adus doamnei Dica această funcție conform declarației de avere a soțului din anul 2025. La această sumă s-au mai adăugat alți 264.785 lei reprezentând drepturi salariale restante.

Maria Cristina Dica, președinta Curții de Apel Timișoara. Foto: Curtea de Apel Timisoara-Pagina oficială Facebook

Nelu Dica, soțul președintei Curții de Apel Timișoara, a câștigat și el suma de 66.736 lei de la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Timișoara unde administra și implementa proiecte finanțate din fonduri externe sau bugetare. Din vara anului 2024, Nelu Dică este directorul Direcției de Prestări Servicii din cadrul Consiliului Județean Timiș.

Din aceași declarație de avere aflăm că fiul soților Dica a primit cadou de la părinți suma de 220.000 de lei.

După cum se vede și din declarațiile de avere, familia Dica este una bogată. Nelu Dica este implicat în afaceri încă din anul 2000. El este nepotul lui Gheorghe Ciobanu fostul directorul Regionalei Vamale Timiș până în anul 2002. După ce a plecat de la Vamă, Ciobanu a intrat în politică ca membru PD-L. În 2007, Ciobanu a fost subprefect de Timiş și consilier local, iar în 2008 a fost ales deputat din partea PD-L. În 2012 Ghiţă Ciobanu a trecut la PSD, fiind ales deputat. Ciobanu a fost prieten și partener de afaceri cu Sorin Grindeanu, actualul șef al PSD. Ghiță Ciobanu a decedat în anul 2015 în urma unui infarct.

Nelu Dica a fost asociat în zece firme prin care au trecut și persoane importante. De exemplu, în anul 2000, fondează, împreună cu Costică Dumitrecu firma Terravam-Zone SRL (redenumita Terra Zone și care se ocupa de comisionarea vamală). După un an părăsește firma dar, în 2005, aceasta a fost preluată de unchiul său Ghiță Ciobanu și de Sorin Grindeanu.

Multe dintre afaceri au fost puse la cale de unchiul său, Ghiță Ciobanu, și de Costică Dumitrescu (partener de afaceri al lui Gelu Diaconu, fost adjunct al Autorității Naționale a Vămilor și șef al ANAF) majoritatea legate de activități din vamă.

O altă afacere interesantă alui Nelu Dica a fost Air Cargo Logistic. La numai câteva luni după ce a fost fondată de Nelu Dica, cu sprijinul conducerii Aeroportului Internațional „Traian Vuia” Timișoara, firma a reușit ca, în 2012, să pună mâna pe administrarea halei cargo.

Nelu Dica s-a implicat și în politică, iar în anul 2020 a candidat, pe listele Pro România, la Consiliul Județean Timiș ocazie cu care a cheltuit în campania electorală suma de 147 mii lei.

Dica a mai lucrat la stat, între 2012 și 2014, când a mai fost membru în CA al Servicii Energetice Banat SA (aflată acum în faliment), iar acum este și administrator la Eco Serv Timiș SRL (companie înființată în septembrie anul trecut de Consiliul Județean).

În prezent, Nelu Dica mai este asociat doar în N.C.C. Logistic SRL, firmă fără activitate declarată și mai este implicat în două asociații cu profil sportiv.

19 încercări de promovare

Curtea Militară de Apel este condusă de judecătorul colonel Petre Valentin Bădiță cu un venit de peste 382 mii lei pe an. Badiță a fost procuror la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti şi apoi judecător la Judecătoria Buftea și Tribunalul Ilfov.

El a devenit cunoscut în anul 2017 pe când era judecător la Tribunalul București și l-a condamnat în primă instanță pe fostul primar de Iași Gheorghe Nichita în dosarul Urdareanu-Mardarasevici. Ani de zile s-a chinuit judecătorul Bădiță să ajungă la Curtea de Apel București dar s-a lovit tot timpul de refuzul CSM. De 19 ori a încercat să promoveze, ultima încercare a fiind în 2020 când a cerut transferul la Curtea Militară de Apel dar CSM s-a opus din nou.

Însă, acum patru ani, s-a întâmplat o minune și judecătorului Bădiță i s-a aprobat o nouă cerere de transfer la Curtea Militară de Apel. Coincidența a făcut ca promovarea lui Bădiță să se întâmple după ce a judecat favorabil un dosar în care era implicat Ministerul Apărării Naționale condus atunci de Nicolae Ciucă.

Bădiță nu a purtat pică CSM-ului și acum câteva luni l-a angajat pe fiul judecătoarei Elena Raluca Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, ca specialist IT la Curtea Militară de Apel București, transferat de la Inspecția Judiciară.

Soția lui Bădiță lucrează și ea în zonă, fiind grefier la Tribunalul Militar București cu un venit anual de 157.627 lei.