Taxarea pensiilor mai mari de 3.000 lei la CASS a ajuns pe masa CCR: reținerile de 10%, sub semnul întrebării

Tribunalul București a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru a stabili dacă introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pe pensiile care depășesc 3.000 de lei respectă sau încalcă legea fundamentală. Demersul, inițiat în urma unei acțiuni susținute de avocatul Adrian Cuculis, suspendă practic judecarea cauzei până la o decizie a CCR și deschide o dispută juridică majoră privind echitatea și constituționalitatea taxării pensiilor în România.

Tribunalul București trimite la CCR taxarea pensiilor mai mari de 3.000 lei. Foto arhivă

Decizia, pronunțată pe 8 mai 2026, deschide un nou front juridic major în disputa privind fiscalizarea pensiilor din România.

Sesizarea vine în urma unei acțiuni în instanță formulate de S.C.A. Cuculis & Asociații, iar instanța a admis cererea și a dispus suspendarea procesului până la pronunțarea CCR.

Ce a decis Tribunalul București

Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului București a admis sesizarea Curții Constituționale privind dispozițiile din Codul fiscal care impun plata CASS pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei.

Instanța a stabilit că sunt contestate prevederi din art. 155 alin. (1) lit. a² din Codul fiscal şi art. 157⁶ din Codul fiscal.

Judecătorii au dispus sesizarea CCR prin raportare la mai multe articole din Constituție, respectiv: art. 16 – egalitatea în drepturi; art. 44 – dreptul de proprietate; art. 47 – nivelul de trai și protecția socială; art. 56 – contribuții financiare și echitate fiscală.

Totodată, instanța a suspendat judecarea cauzei până la pronunțarea și publicarea deciziei Curții Constituționale.

Miza: taxarea pensiilor peste 3.000 de lei

Conform legislației introduse prin Legea nr. 141/2025, în vigoare din 1 august 2025, pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei datorează CASS de 10% pentru suma care depășește acest prag.

Măsura este temporară, până la 31 decembrie 2026, dar afectează sute de mii de pensionari din România.

Avocatul Adrian Cuculis susține că această formă de taxare creează un dezechilibru constituțional și transformă, practic, pensia într-un venit supus unei duble impuneri.

Argumentele invocate în fața CCR

În sesizarea trimisă Curții Constituționale sunt invocate mai multe critici de neconstituționalitate:

1. Discriminare între pensionari (art. 16 din Constituție)

Pensionarii cu pensii peste 3.000 lei sunt obligați să plătească CASS, în timp ce cei sub acest prag sunt scutiți complet. Potrivit argumentului, acest lucru creează o diferențiere arbitrară între cetățeni aflați în situații similare.

2. Afectarea dreptului de proprietate (art. 44)

Pensia este considerată un drept patrimonial câștigat prin contribuțiile de-a lungul vieții active. Reținerea CASS ar reduce valoarea netă a acestui drept, fără o justificare proporțională.

3. Impact asupra nivelului de trai (art. 47)

Taxarea pensiilor ar diminua veniturile disponibile ale pensionarilor, afectând direct nivelul de trai și obligația statului de a asigura protecție socială.

4. Posibilă inechitate fiscală (art. 56)

Se invocă ideea unei duble contribuții, în condițiile în care pensia provine deja din contribuții sociale plătite în timpul activității. De asemenea, se pune problema așezării inechitabile a sarcinilor fiscale.

Ce urmează dacă CCR declară măsura neconstituțională

Dacă Curtea Constituțională va admite excepția de neconstituționalitate, efectele ar putea fi semnificative:

• anularea aplicării CASS pe pensii peste 3.000 lei pentru viitor;

• posibilitatea restituirii sumelor reținute începând cu august 2025, dar doar pentru persoanele care au deschis acțiuni în instanță;

• efecte obligatorii pentru toate autoritățile publice (efect erga omnes).

Totuși, specialiștii atrag atenția că restituirea automată a sumelor nu este garantată pentru toți pensionarii, în lipsa unor acțiuni judiciare individuale.

Aceasta este a doua sesizare importantă privind CASS pe pensii în 2026, după o cauză similară de la Tribunalul Olt. Diferența este că actuala excepție vizează explicit noi articole din Codul fiscal și invocă mai multe articole constituționale considerate încălcate.

Decizia Curții Constituționale ar putea avea impact major asupra întregului sistem de pensii și asupra modului în care România aplică politicile fiscale în zona veniturilor sociale.