TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: "Pădurea spânzuraţilor" (1964)
Filmul "Pădurea spânzuraţilor" este o ecranizare din 1964 a romanului omonim al scriitorului român Liviu Rebreanu, regizat de Liviu Ciulei, după un scenariu de Titus Popovici.
Romanul "Pădurea spânzuraţilor" este considerat "primul roman psihologic din literatura română, care a fost inspirat dintr-o întâmplare reală, respectiv povestea lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului şi subofiţer în armata austro-ungară, care a fost spânzurat la Ghimeş pe data de 14 mai 1917, când încerca să dezerteze pe frontul românesc", notează site-ul cinemagia.ro .
"Scena de încheiere a filmului este concluzivă pentru întreaga lucrare şi cuprinzătoare - o scenă esenţială, în sensul că exprimă o esenţă anumită - deci filtrarea foarte multor implicaţii ale vieţii într-o imagine artistică de o anumită simplitate. E prima dată când am reuşit să obţin un asemenea rezultat... E aproape o scenă clasică - eu lucrez de obicei pe o diversitate de planuri, pe un plus de amănunte, pe interferenţa lor, uzez de o interpretare mai liberă a materialului, adică folosesc de obicei un alt limbaj.(...) Am tins adesea spre o imagine lirică cuprinzătoare, cu foarte multe implicaţii, dar 'epurată', adusă la nivelul simbolului. Un gest atât de simplu şi puţin important, cum este în 'Pădurea' gestul femeii care aşază masa în faţa bărbatului aflat în temniţă, capătă monumentalitate şi încărcătură emoţională, prin antiteza pe care o conţine - diurnul şi normalul care sunt opuse morţii... E tragedia, anomalia tragică a întreruperii normalului, fiindcă bărbatul mănâncă liniştit, ca şi cum s-ar fi întors de la muncă şi femeia i-ar fi întins masa...", mărturisea regizorul Liviu Ciulei în revista "Cinema" nr. 6, din iunie 1965, conform site-ului http://aarc.ro/ .
Regizorul mai spunea că tot filmul este construit după "principiul contrapunctic - contrapunctul dintre suferinţă şi setea de viaţă, dintre frişcă şi noroi...", adăugând că această peliculă reprezintă pentru sine "un moment de maturizare".
"Mi se pare că am reuşit mai mult decât altădată să traduc ideile şi intenţiile în elemente de atmosferă şi de interpretare, ştiind că trebuie în genere să tindem atât către un conţinut, cât şi spre o formă proprie, dacă vrem să creăm o expresie cinematografică naţională", mai adăuga Liviu Ciulei în revista amintită, conform site-ului http://aarc.ro/ .
Actriţa Fanny Rebreanu, soţia scriitorului Liviu Rebreanu, spunea, în revista "Cinema" nr. 4, din aprilie 1965: "Aş dori filmului nostru, care curând va începe să fie confruntat şi cu marile mase de spectatori, să ofere tuturor frământările, răscolirile pe care cei ce l-au citit pe Liviu Rebreanu le încercau în faţa destinului tragic al lui Apostol Bologa...", conform site-ului http://aarc.ro/ .
Ea preciza că în iulie 1914, majoritatea ţărilor europene au fost "târâte în conflagraţia armelor şi nevoite să decreteze mobilizarea generală", adăugând că "în Transilvania a fost recrutat un însemnat procent de mobilizaţi", iar "în această atmosferă a început să fie frământat scriitorul de dorinţa realizării unui roman, care, datorită unei imagini pline de semnificaţii şi cruzimi (fotografia unei păduri în ai cărei copaci se vedeau spânzuraţi, în cifră impresionantă, o parte din tinerii cehi care, refuzând să combată pe frontul din Boemia, fuseseră condamnaţi la moarte prin spânzurătoare) s-a numit simplu şi cuprinzător 'Pădurea spânzuraţilor' ".
"La avalanşa acestor fapte şi evenimente întâmplate şi trăite, la îndemâna poate a altora pentru a fi remarcate, s-a adăugat însă elementul personal şi zguduitor pentru romancier, spânzurarea fratelui său EmiI, eveniment care avea desigur să determine definitiv şi în întregime tonul şi ritmul cărţii. Cauzele şi împrejurările acestei execuţii grefate pe atmosfera şi circumstanţele specifice imperiului tiran, zbuciumul omului în care cele mai fireşti sentimente sunt strivite de război sunt filonul de aur al inspiraţiei care a condus la naşterea romanului", mai nota Fanny Rebreanu.
Acţiunea filmului se petrece în timpul Primului Război Mondial. Apostol Bologa (interpretat de actorul Victor Rebengiuc), un tânăr însufleţit de aventuri romantice, se înrolează voluntar pe front, pentru a-i dovedi dragostea logodnicei sale, Marta (interpretată de actriţa Mariana Mihuţ).
Pe frontul din Galiţia, el este decorat şi avansat la gradul de locotenent, apoi este cooptat de Curtea Marţială, unde îl condamnă, la moarte prin spânzurare, pe sublocotenentul ceh Svoboda (interpretat de actorul Valeriu Arnăutu). După execuţie, află de la noul comandant de companie, căpitanul Klapka (interpretat de regizorul filmului şi actorul Liviu Ciulei), motivele pentru care Svoboda încercase să dezerteze. Din acel moment, Bologa începe să aibă mustrări de conştiinţă, iar neliniştea şi obsesia vinovăţiei devin chinuitoare.
Aflând că regimentul său va fi trimis pe frontul românesc, se hotărăşte să dezerteze, dar este rănit şi internat în spital. Aici se îndrăgosteşte de unguroaica Ilona (interpretată de actriţa Ana Szeles), fiica groparului Vidor (interpretat de actorul Laszlo Kiss), în casa căruia este încartiruit. Astfel, el rupe logodna cu Marta.
După reîntoarcerea la unitate, este chemat din nou la Curtea Marţială, pentru a judeca nişte ţărani, consideraţi spioni fiindcă se duceau să-şi lucreze ogoarele peste liniile interzise convenţional de armata austro-ungară. Bologa nu mai poate suporta gândul de a fi complice la condamnarea unor oameni nevinovaţi şi hotărăşte să dezerteze, dar este prins, condamnat şi spânzurat.
Criticul Ov. S. Crohmălniceanu susţinea, în revista "Cinema" nr. 7, din iulie 1976, că "transpunerea operelor literare pe pânză n-ar trebui înţeleasă exclusiv ca o simplă ecranizare".
"Cinematograful poate nutri, ba chiar împlini, ambiţia reconstituirilor fidele, bineînţeles în limbajul său artistic propriu. Dar va rămâne mereu un spaţiu larg deschis dezvoltărilor creatoare, adaptărilor, actualizărilor, interpretărilor noi, cu o libertate a spiritului deplină, justificată numai de talent. (...) La noi, problematica romanului 'Pădurea spânzuraţilor' a fost apropiată simţitor de vremurile noastre în filmul lui Liviu Ciulei. Titus Popovici a înglobat cu dibăcie în scenariu şi elemente ale unor nuvele de Rebreanu, inspirate din Primul Război Mondial", scria Crohmălniceanu în revista amintită, potrivit site-ului http://aarc.ro/ .
Filmările au avut loc în perioada ianuarie-mai 1964, în localităţile Purcăreni, Feldioara, Hoghiz, Araci, Prejmer, Rotbav (judeţul Braşov), Bonţida, Turda (judeţul Cluj), Bucureşti, conform site-ului www.istoriafilmuluiromanesc.ro .
"Distribuţia filmului stă sub semnul curajului, al siguranţei, dar şi al marelui fler. Victor Rebengiuc a fost o alegere fericită, mai întâi ca persoană fizică. Jocul său a concentrat bine: deruta personajului, amestecul de neputinţe pe care le acumulează Bologa, iar în secvenţa finală, ochii interpretului au jucat una din cele mai bune scene din film", scria criticul de film Ecaterina Oproiu, în revista "Cinema", în 1965, conform site-ului cinemagia.ro .
Iniţial, pentru rolul lui Apostol Bologa a fost distribuit Şerban Cantacuzino, care a filmat câteva cadre. S-a decis însă înlocuirea lui cu Victor Rebengiuc. Totodată, filmul a reprezentat debutul cinematografic al actriţei Gina Patrichi.
Distribuţia filmului îi mai include pe actorii: Ştefan Ciobotăraşu, György Kovács, Costache Antoniu, George Aurelian, Emil Botta, Constantin Brezeanu, Ion Caramitru, Toma Caragiu, Nicolae Tomazoglu, András Csiky, Gheorghe Cozorici, Mihai Mereuţă, Emmerich Schaffer, Angela Moldovan, conform site-ului www.imdb.com .
Pelicula "Pădurea spânzuraţilor" a fost distinsă cu următoarele premii: Premiul de excelenţă, pentru calitatea fotografică a imaginii şi ingeniozitatea mişcărilor de aparat - Festivalul de la Milano, 1964; Premiul pentru regie - Festivalul de la Cannes, 1965; Marele Premiu "Pelicanul alb"; Premiile pentru imagine şi interpretare feminină (Ana Széles) - Festivalul de film de la Mamaia, 1965, conform site-ului www.istoriafilmuluiromanesc.ro .
"Pădurea spânzuraţilor" este pe locul al doilea în clasamentul "Cele mai bune 10 filme româneşti din toate timpurile", publicat în 2008 şi realizat de 40 critici de film. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.aarc.ro
