Teheranul schimbă tactica: rachete cu ghidaj optic lansate spre navele SUA
Racheta iraniană Foto: X@thegeo_sync Iran has reportedly us
Seria recentă de lovituri a culminat miercuri, când autoritățile de la Teheran au afirmat că au luat la țintă zece nave aparținând marinei americane și au expediat rachete balistice asupra unei baze din Iordania. Conform publicației The Telegraph, această reacție a venit în urma anihilării a cinci petroliere iraniene de către forțele armate ale SUA.
Comandamentul Central al SUA (Centcom) a explicat că neutralizarea acelor nave comerciale a reprezentat o măsură de represalii determinată de acțiunile Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), structură care a încercat să lovească flota americană. Reprezentanții Centcom au precizat că niciun soldat al Statelor Unite nu a suferit răni și că toate atacurile demarate de partea iraniană au fost respinse fără succes.
Totuși, oficialii regimului iranian subliniază că arsenalul lor include acum rachete de ultimă generație, capabile să localizeze și să intercepteze ținte maritime aflate în mișcare.
Tehnologie de mare precizie în dotarea Teheranului
Specialiștii militari arată că armele utilizate ar putea include senzori optici și camere video de înaltă rezoluție, instrumente care facilitează recunoașterea și lovirea țintelor cu o marjă redusă de eroare. Anul trecut, Iranul a dezvăluit modelul balistic cu rază medie Qassem Bassir, dotat tocmai cu un asemenea ansamblu de ghidare.
Deși nu există o confirmare certă că acest tip de rachetă a fost lansat în confruntările recente, caracteristicile sale tehnice sunt bine cunoscute: utilizează combustibil solid, transportă o încărcătură explozivă de circa o jumătate de tonă și a fost proiectată special pentru a străpunge rețelele de apărare antiaeriană etajate, prioritatea sa fiind precizia chirurgicală, nu distrugerea pe scară largă.
Totodată, analiștii din domeniul apărării consideră improbabilă crearea de la zero a acestor sisteme. Cel mai probabil, ele reprezintă o adaptare a rachetelor grele deja operaționale, precum modelele cu combustibil lichid din familia Khorramshahr, modernizate prin adăugarea de propulsoare performante cu combustibil solid din clasa Salman, capabile să ofere o manevrabilitate superioară.
Doctrina „descurajării active” și presiunea maritimă
Trecerea la aceste arme survine pe fondul unei modificări doctrinare majore la Teheran. Mohsen Rezaei, recent numit la conducerea Consiliului Suprem de Securitate Națională, a dezvăluit că o rachetă antinavă cu totul specială a fost testată împotriva unei ambarcațiuni militare americane, susținând că manevra „a creat un iad pentru americani, iar aceștia au fugit”.
Oficialul a susținut că acțiunea a scos la iveală slăbiciunile blocadei instituite de Statele Unite și a argumentat că Teheranul a abandonat „descurajarea reactivă” în favoarea unei „descurajări active”. Schimbarea ar fi fost declanșată de retragerea președintelui Donald Trump din înțelegerea negociată anterior la Islamabad.
Efectele acestei abordări s-au văzut rapid: Iranul a vizat obiective militare din Erbil și din Iordania, a declarat o „zonă interzisă” pe apele din Strâmtoarea Ormuz și Marea Omanului și a început să folosească rute logistice terestre.
Suspiciuni legate de ajutorul acordat de Moscova și Beijing
Capacitatea Teheranului de a depista și urmări navele militare americane în larg readuce în discuție legăturile sale strategice cu marile puteri din est. Informațiile analizate în primăvară indicau faptul că sateliți aparținând Chinei și Rusiei au transmis coordonate și imagini secrete către Iran pentru localizarea bazelor americane.
Pe lângă parteneriatul strâns cu Moscova, consolidat prin schimbul de tehnologie în domeniul dronelor, Teheranul a continuat să colaboreze strâns și cu Beijingul. Deși Washingtonul a sancționat în luna mai companii chineze implicate în sprijinirea cu date satelitare a armatei iraniene, două luni mai târziu au apărut date privind livrarea a 400 de platforme de lansare de rachete din China către Iran. Donald Trump a evitat însă să trateze cu maximă gravitate aceste semnale privind cooperarea militară tripartită.
Șoc pe piața energiei și avertismente de la Washington
Escaladarea militară a spulberat acalmia ce dura de aproximativ o lună, extinzând riscurile către infrastructura critică de combustibil. În noaptea de marți spre miercuri, deflagrații au fost semnalate în proximitatea insulei Kharg, centrul vital al exporturilor iraniene de țiței — locație menționată în trecut de Trump drept o potențială țintă în cazul unui atac la sol.
Efectul asupra piețelor a fost imediat: prețul petrolului a sărit miercuri de 100 de dolari pentru un baril, maxim neatins din luna iulie. În replică la operațiunile iraniene, comandamentul SUA a scos din uz cinci petroliere ale Gardienilor Revoluției, echipajelor fiindu-le transmis ordinul de evacuare înainte de declanșarea tirurilor distructive.
Aflat într-o deplasare oficială în Columbia, secretarul de stat american Marco Rubio a subliniat că riposta administrației va rămâne fermă de fiecare dată când armata este amenințată:
„Iranul continuă să încerce să lovească navele militare americane, iar de fiecare dată când face acest lucru sau încearcă să o facă, va pierde petroliere”, a transmis șeful diplomației de la Washington.
Schimbul direct de lovituri în coridoarele maritime strategice instalează o criză de proporții și plasează sub o amenințare directă transportul global de hidrocarburi.
Explorează subiectele:
