Planul Moscovei: Ucraina postbelică, transformată într-o uriașă zonă-tampon

Pretențiile exprimate de conducerea diplomatică a Rusiei adâncesc falia dintre speranțele Casei Albe privind o soluție negociată și realitatea pozițiilor de la Kremlin. Într-o intervenție televizată marți, 8 septembrie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a susținut că securitatea țării sale depinde de transformarea vecinului din vest într-un spațiu complet neutralizat.

Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse

Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse/FOTO:EPA/EFE

„Toată lumea susține că Rusia are nevoie de o «zonă-tampon». Să devină Ucraina această zonă-tampon”, a afirmat oficialul de la Moscova, conform canalelor oficiale ale ministerului pe care îl conduce.

Mai mult, Lavrov a subliniat că autoritățile ruse exclud ferm menținerea la conducere a actualilor lideri ucraineni la finalul ostilităților. Chestionat în legătură cu garanțiile pe care Moscova le-ar oferi că armele nu vor fi reluate peste 25 de ani, ministrul a catalogat administrația de la Kiev drept un „regim rusofob, agresiv și neonazist”, acuzându-l de suprimarea libertăților religioase, a drepturilor fundamentale și a celor lingvistice.

Totodată, Lavrov a infirmat existența unor tratative reale de pace în acest moment. Într-o altă declarație făcută în aceeași zi, el a cerut capitalelor occidentale să înceteze să promoveze „noile lor idei”, precizând că forțele ruse vor lupta până când tabăra occidentală va ceda și accepta concesii, pe care o învinuiește de sabotarea oricărei înțelegeri.

Evoluția obiectivelor teritoriale ale Kremlinului

Ideea unei fâșii tampon la frontiera de vest nu este nouă; Vladimir Putin a adus-o în prim-plan încă din 2023, argumentând că avansul trupelor este esențial pentru securizarea zonelor rusești de graniță. Totuși, obiectivele par să se fi extins semnificativ de-a lungul conflictului.

Potrivit informațiilor dezvăluite în luna iulie de agenția Bloomberg, liderul de la Kremlin decisese deja să renunțe la posibilitatea de a ceda înapoi teritoriile ocupate în cadrul unei eventuale păci. Putin viza transformarea regiunilor cucerite din Sumî și Harkov în zone-tampon permanente, fără a opri operațiunile pentru ocuparea în întregime a provinciei Donețk. Această abordare a marcat o îndepărtare clară față de discuțiile informale precedente, ce sugerau că Moscova ar fi fost dispusă să returneze părțile ocupate din Harkov și Sumî în schimbul retragerii Ucrainei din tot Donbasul (Donețk și Lugansk).

Această linie dură a fost confirmată și de surse apropiate puterii ruse, care menționau pentru The Moscow Times în martie 2025 că se analiza ocuparea unor suprafețe suplimentare din Sumî sau Dnipropetrovsk, pentru a le folosi ulterior ca monedă de schimb pentru segmentele controlate de armata ucraineană în regiunile Herson și Zaporojie.

Diplomația americană testează terenul

Poziția intransigentă afișată de Lavrov contrastează cu demersurile recente ale Statelor Unite. Trimișii speciali ai președintelui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, s-au deplasat recent în regiune, având sâmbătă o rundă de discuții cu Vladimir Putin la Moscova, urmată duminică de o întrevedere la Kiev, fără ca întâlnirile să aducă un progres substanțial.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a adoptat însă un ton moderat în urma acestor misiuni. Citând postul Radio Svoboda, oficialul de la Washington a evaluat drept „substanțiale” discuțiile purtate de Witkoff și Kushner în ambele capitale:

„Nu vreau să fiu excesiv de optimist, dar nici nu sunt pesimist în privința posibilității ca, în următoarele câteva săptămâni, să fie elaborat un plan de acțiune pentru reluarea negocierilor și pentru a ajunge la o soluție acceptabilă pentru ambele părți”, a punctat Rubio, menționând că există o deschidere generală și idei noi, chiar dacă dificultățile din calea păcii rămân considerabile.

În urma dialogului cu mesagerii americani, președintele Volodimir Zelenski a arătat că Ucraina este gata să participe la discuții trilaterale care să implice Kievul, Washingtonul și Moscova. La rândul său, diplomația de la Kiev a comunicat că inițiativele de pace au căpătat un nou ritm, pregătindu-se deja o întrevedere directă între liderul ucrainean și președintele american în cursul lunii septembrie, alături de posibile consultări telefonice pentru analizarea noilor formule propuse pentru stoparea războiului.

Explorează subiectele:

Serghei Lavrov Ucraina negocieri de pace


Citește și:

populare
astăzi

1 Autostrada Transilvania ajunge la Cluj: lotul Zimbor-Nădășelu a depășit 90%

2 Nepotul lui Marcel Ciolacu controlează șase firme din energie prin offshore-uri din Abu Dhabi și Singapore

3 România atinge 1.500 km de șosele rapide: ce loturi se deschid până în 2027

4 DOCUMENTE Magistrați și politicieni în curse VIP spre Mykonos și Nisa: lista completă

5 Cum au ridicat uzinele de armament orașele secrete de la poalele Carpaților