„Tehnofascism” sau apărare a Occidentului? Controverse în jurul manifestului Palantir

Un document publicat recent de compania americană Palantir Technologies, prezentat drept un rezumat al volumului The Technological Republic (Republica Tehnologică), semnat de directorul executiv Alex Karp și de responsabilul pentru afaceri corporative Nicholas Zamiska, a generat reacții critice puternice, fiind descris de unii comentatori drept o formă de „tehnofascism”, notează The Guardian și Al Jazeera.

Documentul sub forma unui „manifest” în 22 de puncte, distribuit sub forma unei serii de mesaje pe platforma X, elogiază puterea globală a Statelor Unite și sugerează că unele culturi ar fi inferioare altora. Într-unul dintre puncte, compania afirmă că anumite societăți au generat progrese esențiale, în timp ce altele ar rămâne „disfuncționale și regresive”. Totodată, textul pledează pentru încetarea restricțiilor impuse Germaniei și Japoniei după cel de-al Doilea Război Mondial.

Manifestul încurajează, de asemenea, reintroducerea serviciului militar obligatoriu în SUA, argumentând că societățile libere și democratice au nevoie de „putere dură” pentru a-și menține supremația. În același timp, anticipează o lume dominată de arme autonome, subliniind că dezvoltarea acestora este inevitabilă și că rivalii geopolitici nu vor ezita să le construiască.

Declarațiile se înscriu într-o serie mai amplă de poziționări publice ale directorului executiv Alex Karp, care sugerează o viziune asupra rolului companiei ce depășește sfera tehnologică, incluzând reflecții asupra viitorului civilizației.

Publicarea documentului intervine într-un moment sensibil pentru companie, deja criticată la nivel internațional pentru sprijinul acordat politicilor de imigrație ale președintelui american Donald Trump, precum și pentru colaborarea cu armata israeliană în Gaza și Cisiordania ocupată.

Criticii atrag atenția în special asupra accentului pus de autori pe ierarhii culturale și asupra referințelor la culturi considerate „regresive”.

Eliot Higgins, fondatorul platformei de investigații Bellingcat, a remarcat ironic că este „perfect normal” ca o companie tech să publice un astfel de manifest, subliniind însă că ideile exprimate reflectă interesele unei firme ale cărei venituri depind de politicile pe care le susține.

Ce susține volumul

Volumul invocă nevoia de a înlocui retorica idealistă privind democrația cu instrumente concrete de putere și critică ceea ce autorii numesc „psihologizarea politicii moderne” — o referire la implicarea emoțională a alegătorilor în viața politică.

Pentru unii analiști, apelul la o implicare redusă a cetățenilor în politică ridică semne de întrebare, fiind interpretat ca o tentativă de a diminua atenția asupra propriilor poziții controversate ale companiei. De asemenea, accentul pus pe „obligația” sectorului tehnologic de a contribui la apărarea națională și pe inevitabilitatea armelor bazate pe inteligență artificială a fost primit cu îngrijorare.

Autorii par, totodată, să apere figuri din mediul tehnologic precum Elon Musk, sugerând că realizările acestora sunt adesea tratate cu superficialitate.

În final, manifestul critică ceea ce descrie drept un „pluralism gol de conținut”, argumentând că nu toate culturile produc rezultate echivalente și că unele pot fi chiar dăunătoare.

Reacții critice

Reacțiile au fost în mare parte negative. Filosoful belgian Mark Coeckelbergh a calificat mesajul drept un exemplu de „tehnofascism”, în timp ce economistul grec Yanis Varoufakis a avertizat că astfel de idei ar putea amplifica riscurile existențiale asociate inteligenței artificiale.

Comentatorul geopolitic Arnaud Bertrand a susținut că documentul dezvăluie o agendă ideologică clară, sugerând că tehnologia companiei ar putea fi utilizată pentru a impune anumite orientări politice.

Poliția britanică își monitorizează personalul cu ajutorul unui AI dezvoltat de o companie care lucrează pentru ICE

Ce este Palantir

Fondată în 2003 de Alex Karp și Peter Thiel, cu sprijinul In-Q-Tel (brațul de capital de risc al CIA), compania a devenit unul dintre cei mai influenți furnizori de analiză de date la nivel global, cu contracte majore în domeniul guvernamental, militar și corporativ.

Activitatea sa a început în contextul operațiunilor de informații de după atentatele din 11 septembrie și s-a extins ulterior la nivel internațional. Sub conducerea lui Karp, compania a dezvoltat legături strânse cu agenții de securitate și structuri militare.

Criticii, inclusiv Amnesty International, acuză compania că ar fi contribuit la încălcări ale drepturilor omului, atât prin sprijinul acordat sistemelor de supraveghere din SUA, cât și prin furnizarea de tehnologii utilizate în operațiuni militare israeliene.

Controverse în SUA și Israel

În Statele Unite, Palantir a fost criticată pentru implicarea în sisteme de supraveghere și control al imigrației, care utilizează volume mari de date personale. În Israel, platformele sale ar fi fost folosite pentru sprijinirea operațiunilor militare, inclusiv în procesul de selectare a țintelor. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că sprijinul pentru Israel reflectă angajamentul față de aliații occidentali, făcând referire la atacurile din 7 octombrie 2023.

De ce acum?

Publicarea manifestului are loc pe fondul unei creșteri a presiunii politice asupra companiei în mai multe state occidentale. În Europa, inclusiv în European Parliament, au fost exprimate îngrijorări privind standardele de securitate ale produselor sale.

În Regatul Unit, colaborarea cu Serviciul Național de Sănătate a devenit un punct major de dispută, parlamentari cerând reevaluarea contractelor existente.

Reprezentantul companiei în Marea Britanie, Louis Mosley, a respins criticile, susținând că tehnologia Palantir este utilizată exclusiv pentru optimizarea resurselor și nu implică acces direct la datele pacienților.

Dezbaterea reflectă preocupări mai largi legate de rolul companiilor tehnologice în societate și de influența acestora asupra politicii, securității și drepturilor civile.

Reacțiile din partea unor membri ai Parlamentului britanic nu au întârziat. Criticii susțin că astfel de poziții ridică semne de întrebare serioase privind compatibilitatea companiei cu proiectele guvernamentale sensibile. Martin Wrigley a calificat manifestul drept fie o parodie de film science-fiction, fie o tiradă îngrijorătoare, argumentând că valorile promovate sunt incompatibile cu gestionarea datelor sensibile ale cetățenilor.

Viziunea companiei Palantir asupra prevenirii unui nou război mondial

Compania a acumulat contracte de peste 500 de milioane de lire sterline în Marea Britanie, inclusiv un acord major cu Serviciul Național de Sănătate, precum și colaborări cu poliția și Ministerul Apărării — toate supuse unui control public tot mai intens.

La rândul său, Rachael Maskell a declarat că mesajul reflectă o ambiție mai largă a companiei de a influența politicile publice și direcțiile de investiții, sugerând că aceasta nu mai poate fi considerată doar un furnizor de soluții tehnologice.

Controversa survine și pe fondul unor relatări recente privind accesul companiei la date sensibile din domeniul reglementării financiare britanice, decizie contestată de mai mulți parlamentari. În paralel, au fost formulate cereri pentru anularea contractului dintre Palantir și sistemul public de sănătate.

Reprezentanții companiei resping criticile și susțin că tehnologia sa contribuie la îmbunătățirea serviciilor publice, inclusiv la eficientizarea sistemului medical, reducerea timpului de diagnosticare a cancerului și sprijinirea operațiunilor militare și de siguranță publică.

Dezbaterile rămân deschise, reflectând tensiunile mai largi dintre rolul marilor companii tehnologice și valorile democratice în contextul utilizării datelor sensibile și al dezvoltării inteligenței artificiale.